Creditarea în lei s-a răcit accelerat în toamna anului trecut, pe măsură ce dobânzile cerute de bănci la împrumuturi au scăzut, după înăsprirea politicii monetare. În termeni reali, producția de noi credite în lei este în scădere de patru luni și a ajuns la două cifre. În cazul firmelor, împrumuturile mai mici în lei au fost compensate cu finanțare mai multă în euro, relevă datele analizate de Profit.ro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Majorarea dobânzilor la lei începe să producă efecte serioase asupra vânzărilor de credite ale băncilor. Deși soldul împrumuturilor raportat de către bănci a continuat să crească în noiembrie, deși cu o decelerare vizibilă, datele amănunțite privind împrumuturile noi arată că declinul creditării ar putea continua și, mai mult, afectează toate zonele, inclusiv creditarea ipotecară, care a mers bine chiar și în pandemie.
Volumul de credite noi în lei aproape că s-a înjumătățit în octombrie și noiembrie comparativ cu cele mai bune luni din 2022, la 5,4-5,6 miliarde de lei.
Volumul creditelor noi acordate în ultimele 12 luni a scăzut la 90,5 miliarde de lei, față de 95-96 de miliarde de lei în vară.
Față de anul trecut, volumul a stagnat, însă dacă luăm în calcul inflația, care a ajuns la o rată anuală de 16,8% în noiembrie, evoluția reală e și mai slabă.
Pe o medie mobilă calculată la 12 luni, deflatată cu inflația medie, creditul nou în lei a scăzut cu circa 12% în noiembrie față de aceeași lună din 2021, comparativ cu o dinamică negativă de 7% în octombrie. Mai mult, și în termeni nominali dinamica mediei mobile a intrat în teritoriu negativ.
În ultimele trei luni, băncile au acordat un volum mai mic cu 29% de credite în lei față de precedentele trei luni, fără a lua în calcul inflația, dinamica mai slabă chiar și decât cea din timpul pandemiei.
Inflația mare este posibil să fie un factor în sine care a redus cererea de împrumuturi, în condițiile în care veniturile reale ale populației au scăzut anul trecut și sunt estimate să scadă și în acest an. Mai mult, așteptările pentru o perioadă mai dificilă din punct de vedere economic, cu o deteriorarea a finanțelor, e posibil să fi contribuit, de asemenea, la scăderea îndatorării în termeni reali.
Populația începe să se ferească de credite
Băncile au acordat credite în lei pentru populație de câte 3,5 miliarde de lei în octombrie și noiembrie, față de 4,5-5 miliarde de lei în lunile precedente. În sumă pe 12 luni, volumul de credite a fost de 50,8 miliarde de lei, față de 49,2 miliarde de lei în noiembrie 2021, dar sub vârfurile de 52 de miliarde de lei atinse în vară.
Calculat ca medie mobilă pe 12 luni și ajustat cu inflația, creditul acordat populației a scăzut cu aproape 9% în noiembrie, față de 5% în octombrie și un avans de 20% până la 40% la începutul lui 2022.
Creditul de consum a scăzut la un volum lunar de 1,7-1,8 miliarde de lei, față de 2 miliarde de lei în noiembrie 2021 și 2,6-2,7 miliarde de lei în primăvară-vară. În sumă pe 12 luni, creditul de consum a fost de 25,7 miliarde de lei în noiembrie, față de aproape 27 miliarde de lei în același interval din anul trecut.
Toți indicatorii de calcul arată că este cea mai proastă perioadă pentru creditul de consum de după pandemie, cu potențiale implicații asupra consumului, în particular, fie că vorbim de vânzări de produse și servicii, și asupra creșterii economice, în general.
Pe ultimele 3 luni pentru care avem date, creditul de consum a scăzut cu aproape un sfert în noiembrie față de octombrie în termeni nominali.
În termeni reali, în ultimul an, creditul de consum a scăzut, ca medie mobilă, cu aproape 16% față de sub o micșorare de 13% în octombrie și una de 10% în septembrie, venind de la un avans de 30-40% la începutul anului.
Mai mult, și creditul ipotecar pare să intre în umbră: dinamica mediei mobile a scăzut, în termeni nominali, la sub 12% pe an, față de peste 40% la începutul lui 2022.
Băncile au acordat credite ipotecare noi în lei de câte 1,6 miliarde de lei în octombrie și noiembrie, față de 2,2-2,4 miliarde de lei în lunile precedente.
Creditul pentru locuințe au însumat 23,4 miliarde de lei în 12 luni încheiate în noiembrie, față de 21 miliarde de lei în aceeași perioadă din anul anterior.
Pe medie mobilă pe ultimele 12 luni, ajustat cu inflația, creditul ipotecar nou în lei a scăzut pentru prima oară în ultimii trei ani, după creșteri de 30-35% la începutul anului trecut.
Pe termen mai scurt, suma ultimelor trei luni din 2022 pentru care avem date s-a redus cu 15% față de precedentele trei luni, însă asemenea fluctuații au mai apărut de-a lungul timpului.
Firmele se orientează către valută
Companiile au raportat date în continuare încrezătoare în ceea ce privește perspectivele economice în finalul anului trecut, deși s-au confruntat cu probleme apăsătoare în 2022, precum criza prețurilor la energie și instabilitatea regională adusă de războiul din Ucraina. Scăderea împrumuturilor în lei în cazul firmelor pare mai degrabă o reacție la creșterea costului finanțării în loc de un proces serios de dezintermediere, care adesea este însoțit de o reducere a investițiilor.
Firmele au luat credite noi în lei de 2-2,1 miliarde de lei în octombrie și noiembrie, la jumătate față de volumele contractate în lunile de vară.
Creditul pentru societăți nefinanciare, 39,7 miliarde de lei, față de 41,7 miliarde de lei și un vârf de 44 miliarde de lei în vară.
Ca medie mobilă pe 12 luni, ajustat cu inflația, creditul pentru firme a scăzut cu peste 15% în noiembrie, față de o cădere de 9% în octombrie, respectiv un avans de 26% în noiembrie 2021. În ultimele trei luni creditul nou în lei acordat companiilor a scăzut cu 39% față de precedentele trei, cea mai severă contracție de când avem date de la BNR, deși volatilitatea pe o perioadă atât de scurtă este firească.
Companiile s-au reorientat, însă, către creditul în valută, considerabil mai ieftin decât cel în lei. În septembrie firmele luau credite noi în euro de circa 795 de milioane de euro, de încă 658 de milioane de euro în octombrie și 543 de milioane de euro în noiembrie.
Față de noiembrie 2021, suma pe ultimele 12 luni a crescut cu 67% la 6,1 miliarde de euro.
Și populația a apelat mai mult la creditele în euro, deși acestea sunt în continuare sever restricționate și accesibile doar pentru cei care au venituri în valută. Volumul de împrumuturi noi în euro a ajuns în noiembrie la peste 30 de milioane de euro, față de 23-25 de milioane de euro în octombrie și septembrie, respectiv 6-8 milioane de euro în lunile din toamna lui 2021. Împrumuturile noi în euro sunt însă mult mai mici decât cele în lei.
Firmele au luat credite noi în dolari de 680 de milioane de dolari în ultimele 12 luni cumulat, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2021. Creditele în dolari s-au scumpit mai mult decât cele în euro, ca urmare a creșterii dobânzilor mai accelerat de către Rezerva Federală a SUA, comparativ cu Banca Centrală Europeană.
