ING Bank a revizuit puternic în urcare prognoza privind creșterea economiei României în 2020, de la 2,7% la un avans de 3,6%, după datele peste așteptări referitoare la evoluția de anul trecut.
Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în 2020 și 2021, însă a avertizat asupra riscurilor la adresa creșterii generate de politicile fiscale expansioniste. Impreviziunile legislative sau adâncirea abruptă a deficitului pot afecta, de asemenea, mediul investițional și economic.
România a avut, în trimestrul al treilea, a șasea creștere economică din Uniunea Europeană, atât comparativ cu trimestrul precedent, cât și în ritm anual, potrivit datelor preliminare publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Economia britanică a crescut cu 1% în trimestrul al treilea față de perioada echivalentă din 2018, acesta fiind cel mai redus ritm anual de creștere înregistrat din primul trimestru al anului 2010 până în prezent.
Comisia Europeană a revizuit în urcare estimarea privind creșterea economiei României în 2019, de la 3,3% la 4,1%, potrivit prognozei de toamnă.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a majorat miercuri prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an la 4%.
Consumul privat a continuat să sprijine economia SUA, care a încetinit într-un ritm mai lent decât estimările. Pe de altă parte, încrederea companiilor în economie rămâne scăzută, pe fondul temerilor privind impactul pe termen lung al războiului comercial cu China.
România a avut, în trimestrul al doilea, a doua mare creștere economică din Uniunea Europeană, atât comparativ cu trimestrul precedent, cât și în ritm anual, potrivit datelor preliminare publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Dinamica economiei românești a scăzut în trimestrul al doilea, însă rata se menține ridicată în context european. Dar tocmai contextul european și mondial ridică semne întrebare cu privire la ce se va întâmpla în perioada următoare, mai ales că economia Germaniei a a trecut pe roșu și acest lucru se vede în scăderea producției manufacturiere din România. Peste Atlantic, inversarea curbei randamentelor la obligațiunile americane a trimis bursele pe roșu, după ce au apărut temeri că recesiunea se află la orizont.
Inflația anuală din zona euro a coborât la 1,1% în iulie, de la 1,3% în luna anterioară, îndepărtându-se și mai mult de ținta Băncii Centrale Europene (BCE), de aproape 2%, potrivit datelor estimative publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Banca Comercială Română estimează o creștere economică mai ridicată în acest an, după datele ridicate prezentate de Statistică pentru primul trimestru și un avans al sectorului construcțiilor rezidențiale. Pe de altă parte, analiștii BCR arată că economia este într-o debalansare nedorită și se așteaptă, de asemenea, și la o inflație mai ridicată, un motiv de îngrijorare pentru evoluția dobânzilor și cursului de schimb.
România a avut în primul trimestru a doua mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, avansul fiind de peste trei ori mai mare comparativ cu cel înregistrat la nivelul UE, potrivit datelor preliminare publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Produsul intern brut a crescut cu 5% în termeni anuali, arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică, față de 4,1% în trimestrul 4 din 2018.
Economia românească a menținut, în primele trei luni din acest an, ritmul de creștere din ultimul trimestru din 2018, de 4,1%, potrivit aprecierilor analiștilor intervievați într-un sondaj Bloomberg.
Creșterea economiei românești a încetinit la 3,9% în primul trimestru, de la 4,1% în ultimele trei luni din 2018, potrivit unui sondaj Reuters în rândul a nouă analiști.
Comisia Europeană a revizuit în scădere estimarea privind creșterea economiei României în 2019, de la 3,8% la 3,3%, potrivit prognozei de primăvară publicată marți.
Guvernul Germaniei a redus la jumătate prognoza privind creșterea economiei în 2019, pe fondul scăderii activității în industria prelucrătoare, puternic afectată de declinul exporturilor, potrivit unor surse guvernamentale citate de Reuters.
Indicatorii macro-economici ai României arată cel mai rău din regiune și autoritățile ar avea la dispoziție cele mai puține unelte să întâmpine o contracție economică la nivel global, arată un raport al ING Bank. Problemele României vin din cheltuielile guvernamentale ridicate și din poziția externă dezechilibrată, ceea ce lasă puțin loc de manevră într-o perioadă cu patru rânduri de alegeri și cu un leu sub presiune, consideră analiștii băncii olandeze.
Statistica a confirmat dinamica economiei din ultimul trimestru din 2018, cu o creștere trimestrială de 0,7% și una anuală de 4,1%. Detaliile arată că avansul economiei s-a bazat în continuare pe consumul populației, dar și pe o creștere importantă a stocurilor, în timp ce investițiile au avut o contribuție negativă la dinamica produsului intern brut. Structura creșterii e considerată slabă de către analiștii băncilor din România, care se așteaptă la o încetinire a dinamicii PIB către sau sub 3% în acest an.
Modelul de creștere economică din România, bazată pe consumul intern, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață din Uniunea Europeană într-un mod sustenabil, potrivit Comisiei Europene, care avertizează că majorările salariale semnificative și forța de muncă în scădere riscă să submineze abilitatea României de concura la nivel internațional.
Guvernul a plecat la drum cu o estimare a creșterii reale a economiei de 5,5% în acest an, ce pare foarte optimistă, în condițiile în care tendința în România și la nivel european e una de răcire. Dar pentru Executiv socoteala bugetară se face cu privirea la alt indicator, care apare mereu să salveze situația – deflatorul PIB sau inflația din economie. De câte ori creșterea reală a fost sub estimări, inflația din prognoze a fost umflată, astfel încât datele de execuție bugetară să iasă bine.
Creșterile de salarii de două cifre din ultimii ani, mai ales la cele din sectorul bugetar, s-au văzut într-o creștere puternică a consumului. Consumul efectiv individual și produsul intern brut per capita, indicatori ajustați cu puterea de cumpărare, au înregistrat în România cea mai rapidă convergență din Uniunea Europeană în ultimii 3 ani. Pe datele de consum, România a depășit Croația și Ungaria și se apropie de pragul de 70% din media UE.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creșterea produsului intern brut în 2018 în noua proiecție de toamnă. Pe de altă parte, PIB nominal a fost revizuit din nou în sus, pe baza estimărilor că economia va fi mai inflaționistă în acest an decât în prognoza anterioară.
Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în 2018 și 2019, în contextul încetinirii consumului privat, și a avertizat asupra adâncirii în continuare a deficitului bugetar, în special din cauza majorărilor salariilor și pensiilor.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituțional în România, a redus previziunea privind creșterea economiei românești în acest an, pe care o majorase în luna mai. Astfel, potrivit celei mai recente estimări BERD, economia românească ar urma să crească cu 4,2% în 2018, în timp ce prognoza din primăvară indica un avans de 4,6%.