Dacă datele semnal privind creșterea economică publicate luna trecută au surprins pozitiv piața, care se aștepta la un avans mai mic al PIB, detalii publicate vineri de Statistică au anulat entuziasmul. Investițiile scad în continuare și au o contribuție negativă la avansul economic, iar importurile ridicate continuă să afecteze negativ creșterea economică, nefiind acoperite de suficiente exporturi.
România a avut, în perioada aprilie-iunie, a doua mare creștere economică în ritm trimestrial din Uniunea Europeană, de 1,4%, arată datele biroului european de Statistică, Eurostat.
Fondul Monetar Internațional (FMI) se află în proces de revizuire a estimărilor privind creșterea economică a României în acest an și, bazat pe evoluțiile din ultimele luni, va revizui prognoza de creștere economică „către zona de 4-4,5%”, de la 5,1% în prezent, a anunțat reprezentantul rezident al FMI pentru România, Alejandro Hajdenberg. Guvernul și-a construit bugetul pe o estimare de creștere economică de 5,5%, inclusiv la recenta rectificare bugetară, iar o rată mai redusă de creștere înseamnă venituri mai puține la buget și o probabilitate mai ridicată ca ținta de deficit bugetar să fie depășită.
Economia a accelerat în trimestrul 2 și a ajuns la un ritm de creștere de 4% la jumătatea anului, o evoluție bună, însă departe de prognoza oficială de 5,5% pentru întregul an pe care Guvernul a fundamentat bugetul de stat. Estimările economiștilor din bănci pentru creșterea economică pe întreg anul 2018 indică un avans în jurul a 4%.
România a înregistrat cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană în perioada aprilie-iunie, avansul de 1,4% fiind cu mult peste creșterea medie de 0,4% în rândul statelor membre.
Economia SUA a avansat cu 4,1% în trimestrul al doilea, cel mai rapid ritm de creștere din ultimii aproape patru ani, în contextul majorării consumului privat și al creșterii exporturilor și cheltuielilor guvernamentale.
Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,5% la 4,1%. Totodată, potrivit prognozei de vară provizorie, economia românească va încetini la 3,8% în 2019. "Creșterea economică din România a început să decelereze. Avansul consumului se temperează", spun reprezentanții Comisiei. Rata anuală a inflației va fi mult peste ținta BNR.
Banca Națională a României consideră că excesul de cerere din economie a fost mai mic în 2017 și va fi mai mic în acest an decât în estimările anterioare, după o revizuire a datelor, dar că economia crește în continuare peste potențial, adică generează inflație. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a criticat recent BNR, într-o scrisoare, pentru că estima o încălzire a economiei peste proiecțiile Comisiei Europene, apreciind că din acest motiv, printre altele, banca centrală nu ar fi trebuit să crească dobânda cheie.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituțional în România, și-a îmbunătățit ușor prognoza privind creșterea economiei românești în acest an, preconizând un avans de 4,6% al produsului intern brut.
Contribuția redusă a investițiilor la creșterea economică record din 2017, bazată cu precădere pe consum, ar putea afecta creșterea sustenabilă pe termen mediu și lung, consideră Cosmin Marinescu, consilierul economic al președintelui Klaus Iohannis, într-o prezentare pe blogul său personal.
Economia României va continua să crească în perioada 2018-2019, însă într-un ritm mai lent comparativ cu anul trecut, potrivit estimărilor revizuite ale Comisiei Europene.
Economia SUA a avansat cu 2,6% în ultimul trimestru din 2017 comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, creștere ușor sub estimările analiștilor, însă suficient de robustă pentru ca sentimenul investitorilor legat de evoluția celei mai mari economii din lume să rămână pozitiv. Acțiunile americane se apreciază, însă dolarul își accelerează declinul față de principalele valute rivale.
Beneficiile faptului că trăiesc în economia cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană ar putea fi trecătoare pentru români, potrivit unei analize Bloomberg.
România a înregistrat progrese vizibile în privința corectării dezechilibrelor macroeconomice, creând premisele pentru o creștere economică robustă, apreciază Moody’s. Agenția de evaluare financară avertizează însă că progresele ar putea fi inversate, iar ritmul de creștere, puternic influențat de stimulii fiscali, nu este sustenabil pe termen mediu și lung.
Creșterea economică de 8,8% din trimestrul al treilea, cea mai mare începând din 2008, nu este sustenabilă, aspect reflectat de intensificarea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent, precum și de tergiversarea reformelor structurale, avertizează Banca Transilvania. Următoarele trimestre vor aduce o încetinire a ritmului de creștere economică, atenționează analiștii băncii.
Banca Mondială a majorat prognoza de creștere economică a României în acest an, de la 4,4%, cât estimase în iunie, la 5,5%. Estimarea de creștere economică pentru 2017 rămâne însă ușor sub cea a Guvernului, de 5,6%.
BCR, parte a grupului Erste, a revizuit pentru a treia oară începând cu luna iunie prognoza de creștere economică pe 2017. Ultima estimare arată un avans de 6,1% al produsului intern brut în acest an, față de estimarea de 5,5% din august, 5,1% în iunie și 4,3% anterior.
Erste Group a revizuit de la 5,1% la 5,5% prognoza pentru creșterea produsului intern brut în 2017, după datele semnal bune publicate azi de Statistică pentru prima jumătate a anului, care arată un avans economic de 5,9% în termeni anuali, dar o decelerare în termeni trimestriali. Analiștii grupului austriac au mai schimbat în sus prognoza și în luna iunie, de la 4,3%, și se așteaptă la o scădere semnificativă a ritmului de creștere în a doua parte a anului.
Primul-ministru Mihai Tudose a afirmat, miercuri, pe Facebook, că datele legate de creșterea economică pe trimestrul II pe care le-a publicat Institutul Național de Statistică arată că economia României se află pe ”un trend pozitiv”.
România a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,7% față de aceeași perioadă a anului 2016, potrivit datelor publicate miercuri de biroul european de statistică, Eurostat.
Institutul Național de Statistică (INS) a reconfirmat vineri estimările publicate la jumătatea lunii mai și în iunie privind rata de creștere a produsului intern brut (PIB) din primul trimestru al acestui an, dar a majorat valoarea PIB cu 4,55 miliarde lei (circa 1 miliard euro), pe seria brută.
Banca Mondială a îmbunătățit estimarea de creștere a economiei României în acest an cu 0,7% față de prognoza din ianuarie, la 4,4%, potrivit raportului actualizat referitor la Perspectivele Economiei Mondiale.
Județele Maramureș, Cluj și Alba, toate din regiunea bogată a Transilvaniei, au înregistrat anul trecut cele mai mari rate de creștere economică la nivel național, în timp ce județele Călărași, Brăila, Gorj și Sălaj au încheiat anul cu majorări modeste ale produsului intern brut (PIB) comparativ cu 2015, potrivit datelor publicate de Comisia Națională a Prognoză (CNP).
Economia României va crește cu 4,2% în acest an, peste avansul de 3,8% preconizat anterior, potrivit celor mai recente estimări ale Fondului Monetar Internațional (FMI). În pofida revizuirii pozitive, ritmul de creștere anticipat de FMI este semnificativ mai lent comparativ cu proiecțiile Guvernului, conform cărora economia românescă va avansa cu 5,2%.
Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, marți, estimările publicate la jumătatea lunii februarie privind creșterea produsului intern brut (PIB) din trimestrul al patrulea și din întregul an 2016 și a furnizat detalii legate de contribuția sectoarelor economice la avansul economiei, care arată că sectorul IT-comunicații și serviciile au susținut cel mai mult economia anul trecut.