Curtea Constituțională a admis, marți, obiecția de neconstituționalitate a președintelui Klaus Iohannis și a declarat neconstituțională Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica"), situat în localitatea Ștefănești, județul Arges, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale. În urmă cu două săptămâni însă, Ministerul Culturii a semnat contractul de vânzare-cumpărare prin care a preluat ”Vila Florica”.
Forma în vigoare a Codului de Procedură Penală prevede că doar cei care au calitatea de inculpat în dosare penale trebuie informați că au fost interceptați și pot contesta măsura sau modalitatea de punere în aplicare a ei la judecătorul de drepturi și libertăți, normă care a fost declarată neconstituțională de către CCR în aprilie anul acesta.
Reașezarea sistemului de contribuții și impozit pe venit de la începutul anului următor, prin transferul contribuțiilor aproape în totalitate în sarcina angajatului, ar trebui să fie însoțită de creșterea salariilor brute cu procentajul de 22,75%, conform Programului de guvernare, astfel încât salariile nete să nu scadă. Unii avocați și consultanți au avertizat deja că o intervenție a Guvernului în contracte pentru a obliga angajatorul să majoreze salariul brut ar fi neconstituțională. Însă, chiar și dacă ar impune această creștere printr-o lege sau ordonanță declarată ulterior neconstituțională, Guvernul tot și-ar atinge obiectivele.
Curtea Constituțională spaniolă a suspendat marți declarația de independență a Cataloniei, a declarat o sursă judiciară pentru AFP.
Înalta Curte de Casație și Justiție are pe rolul ședinței din 18 septembrie o sesizare pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care se dedică dacă legea privind darea în plată se aplică și celor care au pierdut locuința prin executare silită și acum au în continuare datorii la creditori. Pe aceeași speță, dar din punct de vedere al constituționalității, s-a pronunțat recent și Curtea Constituțională.
Curtea Constituțională a adoptat joi o hotărâre prin care președintele forului va putea bloca publicarea oricărei opinii separate sau concurente dacă se consideră că ele aduc critici CCR sau au caracter "sentențios", "ostentativ" sau cu "tentă politică". Decizia a fost luată ca urmare a publicării unor opinii separate în cazurile privind abuzul în serviciu și a Legii 90, care sunt criticate ca afectând caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții.
Condamnații penal cărora le-a expirat condamnarea, care au fost reabilitați sau amnistiați sau în cazul cărora a intervenit dezincriminarea infracțiunii pentru care au fost condamnați pot fi membri ai guvernului, arată Curtea Constituțională (CCR) în motivarea deciziei prin care a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului la legea 90/2001. Judecătoarea Livia Stanciu, deși a fost de acord cu respingerea ca inadmisibilă a sesizării făcute de Avocatul Poporului, respinge argumentele colegilor săi și explică faptul că o persoană condamnată penal nu ar trebui să mai poată ocupa niciodată o funcție de demnitate publică, spunând că reabilitarea nu șterge condamnarea.
Curtea Constituțională a României a demarat o procedură de licitație deschisă pentru furnizarea a 25 de laptopuri și cinci calculatoare, cu o valoare estimată la 142.857 lei, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut.
Guvernul a aprobat poziția pe care o va susține în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în speța în care Curtea Constituțională a României (CCR) a solicitat instanței europene să clarifice dacă termenul “soț” poate fi interpretat și ca “membru al familiei” chiar dacă este vorba de o persoană de același sex căsătorită, într-un stat membru, cu un cetățean român sau al Uniunii Europene. Solicitarea CCR vine după ce autoritățile din România au refuzat să recunoască relația de familie dintre un bărbat de cetățenie română căsătorit în Belgia cu un bărbat de cetățenie americană.
Curtea Constituțională a amânat, din nou, până în 27 aprilie, luarea unei decizii în privința Legii 90/2001 care interzice persoanelor condamnate penal să dețină funcții în Guvern.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, duminică, la Antena 3, că va avea zilele următoare o discuție cu procurorul general Augustin Lazăr și, separat, cu procurorul general al DNA, Laura Codruța Kovesi, despre ancheta privind OUG 13, considerând că s-a încălcat legea, conform deciziei CCR, și a dat de înțeles că nu exclude nici varianta ca cei doi să demisioneze până atunci.
Ancheta în cazul Ordonanței 13 continuă în legătură cu comiterea de infracțiuni, dar nu poate continua asupra aspectelor de oportunitate și legalitate, a declarat, sâmbătă, ministrul Justiției, Tudorel Toader, la Digi 24, preluată de News.ro, referindu-se la motivarea CCR privind conflictul juridic dintre DNA și Guvern. Ministrul a precizat că a prezentat Comisiei de la Veneția, al cărei membru titular este, un raport privind evoluțiile constituționale și legislative recente din România.
Curtea Constituțională a amânat pentru 21 martie sesizarea făcută de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcții în Guvern. Sesizarea a fost făcută la începutul lunii ianuarie de Victor Ciorbea, la o zi după ce guvernul Grindeanu a depus jurământul la Palatul Cotroceni.
Curtea de Apel București a sesizat CCR cu excepție de neconstituționalitate în privința mai multor articole din Legea energiei și din OUG de organizare și funcționare a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), la cererea a două firme din grupul RCS&RDS cărora ANRE le-a refuzat acordarea de licențe de distribuitori de energie electrică.
Liderii sindicali care și-au încheiat mandatul vor putea fi concediați fără restricții și nu doar dacă firma în care îi reprezintă pe angajați intră în reorganizarea judiciară sau faliment ori dacă sunt evaluați ca necorespunzător profesional 2 ani consecutivi. Senatul a modificat în acest sens o lege declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României și pe care parlamentarii au refuzat să o modifice la cererea de reexaminare a președintelui Iohannis.
Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe astăzi pe sesizarea de neconstituționalitate privind legea conversiei creditelor în franci elvețieni. Băncile și debitorii așteaptă decizia încă din noiembrie.
Curtea Constituțională (CCR) a amânat, din nou, miercuri, decizia pe sesizarea de neconstituționalitate privind legea conversiei creditelor în franci elvețieni, discuțiile urmând să fie reluate în 7 februarie.
Curtea Constituțională va pronunța miercuri decizia pe Legea conversiei creditelor în franci elvețieni, după o amânare de aproape două luni. Decizia CCR este așteptată de debitorii cu credite în moneda elvețiană, afectați de creșterea cursului, îndeosebi în ultimii doi ani, dar și de băncile care au acordat astfel de credite și ar putea fi nevoite să suporte pierderi.
Echitate, bună-credință, riscuri și supra-riscuri sunt cuvintele care definesc motivarea Curții Constituționale pe disputata Lege a dării în plată, document în care Curtea explică cum trebuie văzută legea prin intermediul teoriei impreviziunii.
Curtea Constituțională a României consideră că Legea privind darea în plată nu se poate aplica în cazul în care debitorii au fost deja executați silit și imobilul care garantează creditul a fost deja vândut de către creditor, potrivit unei motivări a Curții, publicată în Monitorul Oficial.
Tribunalul București a sesizat Curtea Constituțională pentru o posibilă neconstituționalitate a publicării listei cu datornici persoane fizice de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, după ce Fiscul a contestat amenda primită pentru nerespectarea legii privind datele personale de la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Magistrații Curții Constituționale au amânat, pentru 18 ianuarie, dezbaterile privind sesizarea de neconstituționalitate a Guvernului pe legea care prevede conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării.
Raiffeisen Bank ar putea elibera, în ultimele trei luni din 2016, cheltuielile de 39 de milioane de euro constituite după intrarea în vigoare a Legii privind darea în plată, ca urmare a deciziei Curții Constituționale care a introdus condiția existenței impreviziunii pentru debitorii care vor să renunțe la case în schimbul ștergerii datoriilor. O parte din bani ar putea fi utilizați pentru conversii voluntare.
Faptul că legea privind conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric a fost trimisă de Guvern la Curtea Constituțională, care deja s-a pronunțat pe Legea privind darea în plată, reduce riscurile din sistemul bancar, consideră guvernatorul Băncii Naționale a României. Anterior, acesta considera că cele două legi generează riscuri sistemice severe.
Curtea Constituțională s-a pronunțat în urmă cu două săptămâni pe Legea dării în plată și unele instanțe nu au mai așteptat motivarea deciziei care va arăta cum ar trebui să fie aplicată legea. Cele mai multe decizii au fost în favoarea clienților care vor să scape de creditele la bănci, potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor.