Curtea Constituțională: Legea privind darea în plată nu se aplică dacă imobilul a fost vândut silit de creditor

Curtea Constituțională: Legea privind darea în plată nu se aplică dacă imobilul a fost vândut silit de creditor
scris 12 ian 2017

Curtea Constituțională a României consideră că Legea privind darea în plată nu se poate aplica în cazul în care debitorii au fost deja executați silit și imobilul care garantează creditul a fost deja vândut de către creditor, potrivit unei motivări a Curții, publicată în Monitorul Oficial.

Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de Raiffeisen Bank pe mai multe articole din Legea privind darea în plată, într-un dosar în care un debitor a cerut instanței să șteargă datoria la bancă. Debitorul în cauză a fost executat silit de către Raiffeisen, care a vândut la licitație, în 2015, imobilul care garanta creditul, dar a rămas cu datorii încă neachitate la bancă.

CCR consideră că Legea privind darea în plată nu are legătură cu acest caz.  Deci, darea in plata nu se aplică pentru imobilele deja vândute de creditor, clienții executați silit neputând stinge astfel datoria totală.

“Mai precis, Legea nr. 77/2016, în întregul ei, nu poate sta ca temei, în mod formal, al acțiunii întemeiate de reclamant, întrucât acesta nu a formulat nicio notificare și nu a solicitat transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului său, bunul fiind deja vândut la licitație publică încă din anul 2015”, potrivit motivării CCR.

"Este adevărat că reclamantul-debitor a solicitat instanței stingerea datoriilor. În mod indirect, acesta a urmărit, prin intentarea acțiunii, să se prevaleze de efectul principal pe care Legea 77/2016 îl stabilește. Dar Legea nr.77/2016 condiționează stingerea tuturor datoriilor consumatorilor de transmiterea voluntară a dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat din patrimoniul consumatorilor în cel al profesioniștilor. Acest efect nu rezultă din înșiși denumirea Legii – Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite – ci și din art.3 al acesteia, potrivit căruia consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contactele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5. Alin 3 părțile contractului nu ajung la un alt acord", se arată în motivarea CCR.

A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci! CITEȘTE ȘI A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci!

Prin urmare, spune Curtea, Legea nu este aplicabilă în litigiul în cauză, astfel că excepția a fost respinsă.

Decizia, luată în 27 octombrie, a fost motivată în 7 decembrie, însă publicată cu întârziere în Monitorul Oficial, după cum Profit.ro a scris aici.

Raiffeisen a susținut în fața Curții că i se încalcă dreptul la proprietate și că legea încalcă principiul neretroactivității legii, pentru că se aplică și creditelor în derulare.

Raiffeisen a atacat art. 1 alin 3, care spune că legea se aplică și în cazul contractelor garantate și de fideisiunea/solidaritatea codebitorilor, art. 3 care arată că legea derogă de la Codul civil, art. 8 alin. 5, care arată că și debitorii executați silit, indiferent de titularul creanței și de stadiul executării beneficiază de dreptul de a cere instanței ștergerea datoriilor, art. 10 care arată că la momentul semnării actului translativ de proprietate se șterge orice datorie către creditor și art. 11 care spune că în vederea echilibrării riscurilor in contractele de credit, legea se aplică și contractelor în derulare la momentul intrării sale în vigoare.

Judecătoria Sectorului 4, unde se află dosarul în cauză, apreciază că excepția este inadmisibilă. Judecătoria consideră că restrângerea dreptului la proprietate este proporțională cu scopul urmărit, acela de a proteja consumatorii care se află în situația de excepție de a nu mai putea onora obligațiile contractuale, ținând cont de faptul că creditorul dobândește proprietatea asupra bunului ipotecat. Totodată, judecătoria consideră că legea nu retroactivează, pentru că nu intervine asupra efectelor juridice trecute ale contractelor de credit, ci asupra efectelor viitoare.

În dosarul în cauză, Judecătoria nu a mai suspendat și cauza în momentul sesizării CCR și a respins, în septembrie, acțiunea debitorului, care a făcut apoi apel la Tribunalul București, unde nu a primit încă termen.

O altă decizie, cea din 25 octombrie, în care CCR a admis în parte o sesizare a băncilor, nu a fost încă motivată și este așteptată de instanțele de fond în cele circa 5.300 de dosare cu obiectul dare în plată.

În decizia respectivă, Curtea a stabilit că darea în plată se aplică doar în condițiile impreviziunii, asupra căreia se va pronunța un judecător. În varianta adoptată de Parlament, Legea spune că debitorii persoane fizice consumatori pot stinge datoriile dintr-un contract de credit prin transferul către creditor a imobilului cu destinația de locuință care garantează împrumutul, fără a exista condiții privind situația materială a împrumutatului.

Băncile câștigă definitiv tot mai multe procese pe darea în plată CITEȘTE ȘI Băncile câștigă definitiv tot mai multe procese pe darea în plată

Impreviziunea intervine, potrivit CCR, când în executarea contractului a intervenit un eveniment excepțional ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de părți la data încheierii contractului, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligației debitorului, însă Curtea a anunțat că va explica pe larg mai multe despre impreviziune în motivare.

Impreviziunea este definită în Codul civil intrat în vigoare în 2011, dar nu și în cel valabil anterior, cel de la 1864, care guvernează majoritatea contractelor de credit care ar putea face obiectul dării în plată.

viewscnt
Afla mai multe despre
ccr
curtea constitutionala
motivare curtea constitutionala
darea in plata
lege privind darea in plata