EXCLUSIV Poziția Guvernului privind căsătoriile gay: Legislația din România primează!

EXCLUSIV Poziția Guvernului privind căsătoriile gay: Legislația din România primează!
scris 9 apr 2017

Guvernul a aprobat poziția pe care o va susține în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în speța în care Curtea Constituțională a României (CCR) a solicitat instanței europene să clarifice dacă termenul “soț” poate fi interpretat și ca “membru al familiei”,chiar dacă este vorba de o persoană de același sex căsătorită, într-un stat membru, cu un cetățean român sau al Uniunii Europene. Solicitarea CCR vine după ce autoritățile din România au refuzat să recunoască relația de familie dintre un bărbat de cetățenie română căsătorit în Belgia cu un bărbat de cetățenie americană.

Cei doi s-au căsătorit în 2010, în Belgia, conform legislației acestui stat european. În 2012, românul a solicitat Inspectoratului General pentru Imigrări emiterea unui permis de rezidență pentru soțul său, în baza dreptului la liberă circulație pentru cetățenii europeni și familiile lor, inclusiv soți care sunt cetățeni ai unui stat care nu e membru al Uniunii Europene.

Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European privind libera circulație, valabilă și în România, stabilește că prin „membru de familie” se înțelege: “(a) soțul; (b) partenerul cu care cetățeanul Uniunii a contractat un parteneriat înregistrat, în temeiul legislației unui stat membru, dacă, potrivit legislației statului membru gazdă, parteneriatele înregistrate sunt considerate drept echivalente căsătoriei și în conformitate cu condițiile prevăzute de legislația relevantă a statului membru gazdă”.

Având în vedere că, în România, Codul Civil nu se rezumă la a stabili doar că “prin soți se înțelege bărbatul și femeia uniți prin căsătorie”, ci interzice explicit căsătoria între persoane de același sex și nu recunoaște căsătorii sau parteneriate de acest fel din alte state, Inspectoratului General pentru Imigrări a refuzat emiterea unui permis de rezidență pentru cetățeanul american.

În aceste condiții, în 2013, Asociația Accept, care apără drepturile persoanelor din cadrul minorităților sexuale, și cuplul Coman-Hamilton au dat în judecată statul român, iar în 2015 au solicitat, în cadrul acestui proces, ca judecătorii Curții Constituționale să analizeze constituționalitatea articolului 277, alineatele 2 și 4, din Codul Civil, prin raport cu directiva europeană privind libertatea de circulație.

Astfel, cei în cauză au reclamat faptul că deși Codul Civil stabilește, la articolul 277, alineatul (2), “căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini nu sunt recunoscute în România”, la alineatul (4) Codul arată că “dispozițiile legale privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European rămân aplicabile”.

Din această ultimă perspectivă, directiva europeană privind libertatea de circulație arată că “se aplică oricărui cetățean al Uniunii care se deplasează sau își are reședința într-un stat membru, altul decât cel al cărui resortisant este, precum și membrilor familiei sale”. Mai mult, aceeași directivă arată că statul membru gazdă facilitează, în conformitate cu legislația sa internă, intrarea și șederea nu doar a membrilor de familie, dar și a “partenerului cu care cetățeanul Uniunii are o relație durabilă, atestată corespunzător”.

Nu lăsați popii să poarte rochii albe de mireasă! CITEȘTE ȘI Nu lăsați popii să poarte rochii albe de mireasă!

Pusă în fața acestui caz, Curtea Constituțională s-a adresat, în premieră, la 30 decembrie anul trecut, Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a lămuri întrega situație

CCR vrea să știe dacă termenul “soț” din directivă include și soțul de același sex și, dacă da, autoritățile sunt obligate să îi acorde acelui “soț” drept de rezidență mai mare de 3 luni.

Judecătorii Curții vor să fie lămuriți și în situația în care “soț” nu înseamnă persoană de același sex și, în acest caz, dacă persoana respectivă poate fi considerată “membru de familie” sau “partener”, fiind îndreptățită la acordarea dreptului de reședință mai mare de 3 luni, chiar dacă România nu recunoaște astfel de parteneriate sau relații de familie.

Guvernul Grindeanu a aprobat, prin memorandum, poziția pe care o va susține în fața CJUE

Instanța europenă este obligată să asculte și părerea statului român în acest caz, ca în orice proces, urmând ca pe baza argumentelor celor două părți, dar și ale unui avocat european desemnat din oficiu, să transmită o interpretare a legislației europene obligatorii și pentru statul român.

Guvernul a stabilit, în ședința din această săptămână, că răspunsul pe care îl va trimite CJUE, bazat pe argumente juridice ce țin de dreptul european și din Codul Civil din România, va fi că legislația națională este cea care prevalează în acest caz.

“Noțiunea de soț trebuie interpretată conform legislației statului gazdă”, conchide memorandumul prin care Guvernul României a aprobat răspunsul către CJUE.

Încă o lovitură de la CJUE pentru guvern: Restituirea eșalonată, în cinci ani, a taxelor auto încalcă principiile europene CITEȘTE ȘI Încă o lovitură de la CJUE pentru guvern: Restituirea eșalonată, în cinci ani, a taxelor auto încalcă principiile europene

Prin urmare, în opinia Executivului, cetățeanul american nu poate fi considerat ca făcând parte din familia cetățeanului român, având în vedere prevederile Codului Civil, care stabilește că  familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți”, iar “prin soți se înțelege bărbatul și femeia uniți prin căsătorie”.

Deși Codul Civil dă această definiție termenului “soț”, Constituția României prevede doar că "familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți", fără nici o altă definiție. Din acest motiv, “Coaliția pentru familie”, o inițiativă civică susținută de mulți oameni politici, a promovat în parlament un proiect de modificare a Constituției, care să prevadă clar că “familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie".

Dacă va fi aprobată de Parlament, modificarea mai trebuie adoptată și prin referendum național.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
gay
casatorie
sot
justitie
ue
curtea constitutionala
cjue
ccr
cetatean
guvern