Rezultatele 1 - 25 din 77 pentru "datorie publica"

Ministerul Finanțelor a împrumutat din piață aproape 978 de milioane de lei, în principal de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni.

Guvernul a ținut primele două licitații de datorie publică din iulie. Investitorii au cerut dobânzi mai mari pentru titlurile pe un an, în timp ce obligațiunile cu scadența în ianuarie 2028 au venit la aceleași randamente ca la precedenta licitație.

Băncile s-au îngrămădit din nou la licitația de titluri de stat. Ministerul Finanțelor a vândut obligațiuni de 940 de milioane de lei cu scadența în aprilie 2024.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 1,05 miliarde de lei de la bănci pe o perioadă de 7 ani și jumătate.

Ministerul Finanțelor a ieșit în piață cu încă două emisiuni de titluri de stat, dintre care una pe termen de peste 11 ani. Sumele atrase au depășit, din nou, prospectul, dar costurile de împrumut sunt în scădere.

Ministerul Finanțelor Publice a ieșit luni în piață cu două emisiuni de obligațiuni prin care a împrumutat din nou cu mult peste prospectul inițial, în timp ce costurile au rămas în scădere față de licitațiile precedente.

Ministerul Finanțelor a atras circa 1,15 miliarde de lei din piața internă printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu scadența în decembrie.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat circa 2,2 miliarde de lei prin două emisiuni de obligațiuni de stat peste prospectul inițial. Cererea din partea băncilor a fost ridicată și randamentele sunt în ușoară scădere.

Grecia vrea să negocieze noi ținte fiscale cu creditorii din zona euro, în condițiile în care criza coronavirusului a împins ponderea datoriei publice în PIB la aproape 200%, a declarat marți ministrul de Finanțe Christos Staikouras, transmite CNBC.

Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni de aproape 1,1 miliarde de lei în piața internă, de două ori peste prospectul inițial al ultimei licitații din luna mai.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 933 de milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența în august 2022.

Ministerul Finanțelor a ieșit în piața de lei cu două emisiuni, una pe termen scurt și cealaltă pe mai mult de 11 ani – de departe cea mai lungă scadență de la declararea pandemiei COVID 19 și a turbulențelor generate de criza de sănătate în piețele financiare.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 817 milioane de lei de la bănci prin obligațiuni scadente în 5 ani la un randament în scădere, pe fondul unui interes ridicat din partea investitorilor.

Ministerul Finanțelor Publice a luat două împrumuturi în valoare cumulată de aproape 1,8 miliarde de lei din piață, peste prospectul inițial.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat din piața financiară aproape 1,6 miliarde de lei cu scadența în trei ani pe o cerere ridicată dar și la un randament în creștere.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 443,6 milioane de lei din piața internă printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența în decembrie 2022. Randamentele se mențin peste nivelul de la începutul lunii martie, chiar dacă între timp banca centrală a redus dobânda cheie și rata Lombard.

Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni e 885 de milioane de lei cu scadența în iulie 2025. Statul plătește dobânzi ridicate în condițiile în care a crescut nevoia de împrumuturi ca urmare a efectelor economice ale pandemiei.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 742 de milioane de lei de la bănci până în august 2022, peste nivelul programat, dar la un cost în creștere față de acum două săptămâni. Piața monetară este pe un deficit serios de lichiditate, iar banca centrală nu a făcut nici la începutul aceste săptămâni o operațiune repo, în condițiile presiunii pe curs.

Ministerul Finanțelor a ieșit cu două emisiuni de obligațiuni în piața internă, de unde a atras aproape 1,4 miliarde de lei. Băncile au revenit la cumpărare, după o absență de circa două săptămâni, după ce Banca Națională a României a anunțat măsuri de relaxare cantitativă.

Băncile au reapărut cu cererea în piața primară de titluri de stat, după aproape două săptămâni de absență. Ministerul Finanțelor a împrumutat 715 milioane de lei pe 28 de luni. Chiar dacă măsurile de relaxare monetară anunțate de Banca Națională a României par să fi readus interesul pentru obligațiunile în lei, costurile de împrumut rămân ridicate.

Excedentul de cont curent a scăzut de la 322 de milioane de euro, în ianuarie 2019, la 149 de milioane de euro, în prima lună din 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri și servicii și al scăderii excedentului din veniturile secundare. Totodată, investițiile străine directe au scăzut ca flux față de startul anului 2019, în timp ce datoria externă a crescut ca urmare a împrumutului luat de Guvern de pe piețele externe.

Șansele ca Executivul PNL condus de premierul desemnat Florin Cîțu să primească votul de învestitură azi în Parlament sunt de peste jumătate, în condițiile epidemiei de coronavirus, arată ING Bank. Ar fi o veste bună, în condițiile unei volatilități crescute în piață, cu creșterea presiunii pe costuri de finanțare.

Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni scadente în iulie 2025 în valoare de 801 milioane de lei, pe o cerere relativ ridicată din partea investitorilor, dar la un preț mai mare, într-o zi în care bursele și piețele emergente sunt lovite de șocul scăderii abrupte a prețului petrolului, dar și de extinderea epidemiei de coronavirus.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 815,3 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadente în septembrie 2031.

Datoria publică a României va exploda în următorii 10 ani și va ajunge de la circa 36% la peste 90% din PIB în 2030, estimează Comisia Europeană într-un raport recent care analizează situația din statele membre UE și Marea Britanie. În scenariul de bază al Comisiei, în care guvernele nu schimbă situația finanțelor publice, în privința veniturilor sau a cheltuielilor, îndatorarea ar crește în acești 10 ani în 3 țări, România, Italia și Finlanda. În comparație, îndatorarea statului ar urma să scadă substanțial în alte țări, inclusiv în Polonia și Ungaria, cu care România este comparată des. Problema României ar putea fi rezolvată, însă, relativ ușor prin modernizarea ANAF.