Rezultatele 1 - 25 din 167 pentru "datorie publica"

Ministerul Finanțelor a emis prima datorie din 2022 prin două serii de obligațiuni pe termen mediu și lung. După perioada de reducere a dobânzilor din luna decembrie, randamentele au început din nou să crească.

Randamentele titlurilor de stat în lei au scăzut consistent pentru prima oară în ultima jumătate de an, când fiecare licitație a Finanțelor a adus creșterea costurilor cu datoria publică.

Guvernul a împrumutat bani la costuri în creștere din nou, chiar dacă astăzi a fost anunțată oficial încheierea crizei politice. Randamentele la titlurile pe 10 ani au ajuns la cel mai ridicat nivel de după martie 2014. BNR a continuat operațiunile de piață și a atras depozite de 1,5 miliarde de lei de la bănci.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 544 de milioane de lei la randamente în creștere puternică printr-o nouă emisiune de obligațiuni pe șapte ani și jumătate. Costurile de împrumut în lei ale celui mai solvabil debitor au crescut pe toate scadențele - au depășit nivelul de dinaintea crizei COVID precum și vârful din timpul guvernelor PSD și se apropie de pragurile de acum 8 ani, când dobânda cheie era însă mult mai ridicată.

Perioada dobânzilor mici s-a terminat pentru Ministerul Finanțelor înainte ca acest lucru să fie proclamat oficial și de banca centrală. Obligațiunile scadente în octombrie 2034 au fost adjudecate în piață la cel mai ridicat randament de când au fost lansate în circulație, depășind nivelul maxim anterior de la finele lui 2019.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 600 de milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2030. Costurile sunt în creștere marcantă față de licitațiile din lunile precedente.

Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele pentru obligațiunile scadente în ianuarie 2028 din cauza randamentelor prea mari cerute de investitori, deși cererea a fost una bună.

România rămâne în criză politică, acompaniată puternic de cea declanșată de pandemia de coronavirus care a poziționat țara în topul Europei ca număr de infectări. Dacian Cioloș a eșuat, previzibil, să își instaleze Guvernul, iar statul rămâne pradă unui joc politic, la acest moment fără o perspectivă clară.

Veștile bune de la agențiile de rating nu s-au văzut deloc în costurile de împrumut. Ministerul Finanțelor n-a reușit să împrumute vreun leu prin titlurile scadente în 2036, în timp ce la licitația pentru titlurile pe 7 ani randamentul a crescut cu un punct procentual față de luna trecută. Pe de altă parte, lichiditatea dă semne de revenire în piață – azi Banca Națională a României a atras 1 miliard de lei la licitația săptămânală.

Datoria statului a crescut cu 5 miliarde de lei în luna august și a ajuns la 550,3 miliarde de lei, de la 545,3 miliarde lei în iulie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Îndatorarea, ponderea în PIB a datoriei, și-a reluat creșterea în august, de la 49,3% în iulie, și a ajuns la 49,7%. În iulie, îndatorarea a scăzut de la 49,5% în iunie, chiar dacă suma datorată a urcat cu 19,3 miliarde de lei. Evoluția a venit din majorarea PIB nominal pentru ultimele patru trimestre, bază la care se calculează îndatorarea.

Ministerul Finanțelor plătește randamente tot mai ridicate investitorilor în titluri de stat. Dobânzile obligațiunilor pe un an au crescut cu peste un punct procentual doar în ultima lună.

Ministerul Finanțelor a emis titluri pe 6 luni, respectiv 4 ani, după ce la începutul săptămânii a avut două licitații ratate. Cererea a revenit ușor, deși nu a fost una grozavă, dar randamentele se mențin în continuare ridicate.

Ministerul Finanțelor Publice a respins toate ofertele depuse de bănci pentru titlurile de stat scoase astăzi la licitație. Randamentele au crescut puternic, mai ales pe scadențele mai lungi, înainte de ziua decisivă pentru guvernul Cîțu.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 706 milioane de lei din piață. Cererea a fost una bună, dar chiar și în acest context costurile au crescut semnificativ față de licitațiile precedente - randamentul a urcat cu aproape un punct procentual comparativ cu nivelul de la începutul anului.

Datoria publică a statului a crescut în luna iulie cu 19,3 miliarde de lei, de la 526,05 miliarde de lei la finalul lunii iunie la 545,34 miliarde lei, dar s-a menținut sub pragul de 50% din PIB, în condițiile în care PIB nominal, față de care se calculează îndatorarea statului, a fost majorat de la 1.062,5 miliarde lei la 1.105,7 miliarde lei. Îndatorarea statului a coborât ușor, în pofida datoriilor mari acumulate în iulie, la 49,3% din PIB.

Finanțele au luat de la bănci 500 de milioane de lei până în noiembrie 2034 la o dobândă în creștere. Licitația pentru titlurile pe 12 luni s-a încheiat cu un eșec din cauza randamentelor prea mari cerute de investitori.

Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni pe 13 ani de 300 de milioane de lei la un randament în creștere. Costurile de împrumut ale statului au crescut în ultimele zile pe toate scadențele.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 176 de milioane de euro până în decembrie 2023 la un randament negativ. Este a doua licitație din istorie cu randament negativ pentru România.

Îndatorarea se va situa la final de an la 49,1-49,2% din PIB, potrivit ministrului Finantelor, Dan Vilceanu.

Guvernul a plătit în prima jumătate a anului dobânzi record de 8,6 miliarde de lei, în contextul în care și datoria publică a explodat anul trecut, cu un deficit bugetar de 102 miliarde de lei, iar statul continuă și în acest an cu un deficit foarte ridicat, care ar ajunge de la 80 miliarde lei la circa 83 miliarde lei în urma rectificării bugetare, și face planuri pentru noi cheltuieli, cum ar fi Programul Național de Investiții Anghel Salingy, care ar urma să aibă un buget de 50 de miliarde de lei în perioada 2021-2028.

Licitația de obligațiuni a Ministerului de Finanțe s-a bucurat din nou de o cerere ridicată din partea investitorilor. Dar cererea mai mare pentru datoria publică românească nu vine și cu o reducere a randamentelor, care, dimpotrivă, certifică tendința de creștere din ultimele luni.

Investitorii au suprasubscris emisiunea de obligațiuni pe 90 de luni a Ministerului de Finanțe, care a reușit să ia din piață de mai bine de două ori decât și-a propus, dar la dobânzi din ce în ce mai mari.

Ministerul Finanțelor a primit o ofertă foarte slabă pentru titlurile scadente în octombrie 2034 și începe săptămâna cu o licitație ratată.

Contribuabilii britanici vor suporta costurile Covid "timp de decenii”, urmând a fi expuși unor “riscuri financiare semnificative” ca urmare a impactului costului estimat al măsurilor guvernamentale anti-Covid, care a ajuns deja la 372 miliarde de lire sterline (aproximativ 17% din PIB) la finalul lunii mai, arată mai multe rapoarte ale Comisiei de finanțe publice a Parlamentului britanic, citate de BBC.

Rezervele valutare au ajuns la 39 de miliarde de euro în iulie, după ce în conturile Ministerului Finanțelor de la Banca Națională a României au intrat 3,5 miliarde de euro, dintr-un nou împrumut extern.