Guvernul este dispus să suporte o parte din dobânda pe care cetățenii și firmele o suportă la plata ratelor bancare, a declarat marți seară premierul Ludovic Orban. Acesta a arătat că Guvernul a discutat cu sistemul financiar bancar pentru a identifica cele mai bune soluții de susținere a persoanelor fizice și juridice care au credite, astfel încât să le ofere ”o gură de oxigen” în situația actuală a pandemiei de coronavirus.
Banca Națională a României a adoptat un pachet de măsuri pe care analiștii nu le așteptau într-un timp atât de rapid. Dobânda a fost tăiată și sistemul bancar ar urma să primească lichiditate din partea băncii centrale. Un canal de creștere a banilor din piață îl reprezintă emisiunea de monedă prin achiziția de titluri de stat. Relaxarea cantitativă – quantitative easing – reprezintă o premieră pentru banca centrală. Costurile de finanțare sunt așteptate să se reducă, însă va crește presiunea pe deprecierea leului în noile condiții.
Aproape 5.000 de persoane au contractat credite cu dobândă subvenționată de stat, prin programul "Investește în tine", până la finele lunii septembrie, 2.000 fiind tineri cu vârsta de până la 26 de ani, iar restul, adulți cu vârstă de 26-55 de ani. Plafonul garanțiilor care puteau fi emise în 2019 în cadrul programului a fost stabilit la 1 miliard de lei.
Cetățenii cu credite trăiau liniștiți până în toamna lui 2017, când un aparent episod singular, un eveniment de piață, din “factori exogeni”, avea să le crească ratele cu circa o cincime. Deponenții, care finanțează sistemul, au avut neplăcerea să ia și mai puțin în termeni reali din economisiri. De câștigat au câștigat băncile, care au luat o marjă mai mare fără să facă nimic. Apoi a venit guvernarea PSD să ceară mai mult din profitul băncilor la buget.
Banca Națională a României a atras depozite de 5,7 miliarde de lei de la băncile comerciale la licitația săptămânală, încercând să aducă ratele din piața monetară mai aproape de nivelul dobânzii de politică monetară.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dominant este acum contextul internațional în deciziile băncii centrale și a subliniat din nou că în România au intrat investiții de portofoliu și că BNR nu dorește aprecierea leului. Isărescu chiar a indicat că un miliard din creșterea rezervei vine din alte surse, adică din intervențiile băncii centrale.
Banca Națională a României nu mai urmărește să întărească controlul asupra lichidității interbancare, considerând că nivelul actual al dobânzilor din piață este suficient de atractiv încât să ducă la o apreciere a leului, pe care nu o dorește. Guvernatorul Mugur Isărescu declarase, nu mai departe de luna mai, că bancherii vor fi obligați să mărească dobânzile la depozitele atrase de la clienți pentru că va fi secetă de bani în piață.
Cu o inflație mult peste așteptări, Banca Națională a României a ales să nu crească dobânda cheie, preferând să întărească politica monetară printr-un control mai strict al lichidității, care să ducă la creșterea dobânzilor din piața interbancară. Dobânzile sunt, însă, în scădere, semn că piața nu prea crede în angajamentele BNR, apreciază analiștii.
Banca Națională a României vrea să păstreze un control strict al lichidității din sistemul bancar, ceea ce va împinge ratele din piață spre nivelul dobânzii Lombard de 3,5%, anunță guvernatorul Mugur Isărescu, care mai spune și că băncile vor fi nevoite, astfel, să majoreze dobânzile la depozite. Banca centrală va continua, în fapt, politica din ultima lună, în care am văzut o creștere a dobânzilor în piață, pe fondul unei presiuni asupra cursului de schimb.
Banca centrală a SUA (Federal Reserve-Fed) a decis miercuri să lase neschimbat costul creditului și totodată oficialii Fed au anunțat că nu intenționează să adopte noi majorări de dobândă în acest an având în vedere încetinirea ritmului de creștere și inflația redusă din SUA, transmite AFP.
Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, sesizarea de neconstituționalitate a PNL și USR cu privire la proiectele de lege adoptate de majoritatea PSD/ALDE în Parlament, la inițiativa senatorului Daniel Zamfir. Legile care vizează plafonarea dobânzilor la credite, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de împrumut și plafonarea sumelor ce pot fi cerute de către recuperatorii de creanțe sunt, astfel, neconstituționale și nu vor intra în vigoare.
Dobânzile cerute de bănci la creditele noi au crescut ușor în ianuarie față de luna anterioară, îndeosebi pe segmentul de consum al populației, conform ultimelor date, analizate de Profit.ro. Dobânzile la depozite au rămas, în medie, la sub 2% - substanțial sub rata inflației -, dar cu scăderi pentru economisirile atrase de la persoanele fizice. Marja netă de dobândă a crescut, astfel, în prima lună de la intrarea în vigoare a OUG 114/2018, care introduce și o taxă pe activele bancare, deși scopul declarat al Guvernului PSD/ALDE cu noua impozitare este acela de a reduce dobânzile plătite de români.
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,02%, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR).
Banca Transilvania, BCR și BRD au înregistrat un randament mediu al capitalurilor de peste 21% la jumătatea anului, cea mai ridicată profitabilitate, de trei ori peste media Uniunii Europene, conform datelor analizate de Profit.ro. Rata creditelor neperformante a continuat să scadă, însă cu un ritm mai redus. Întregul sistem bancar din România a făcut un profit consolidat de 3,6 miliarde lei la jumătatea anului, în creștere cu o treime față de 2017. Acoperirea cu provizioane a creditelor neperformante s-a redus treptat, dar rămâne la un nivel ridicat în comparație cu majoritatea țărilor UE și considerabil peste medie. Băncile din România au al doilea cel mai redus raport credite-depozite din UE.
Șefii asociațiilor și patronatelor bancare cred că ideea de plafonare a dobânzilor la credite este greșită, aducând mai multe consecințe rele decât beneficii pentru consumatori. Dacă, însă, legiuitorul nu renunță la o astfel de soluție, o variantă endogenă de plafonare (multiplu pentru DAE medie a pieței) ar fi mai puțin nocivă, în opinia lor, decât varianta exogenă (multiplu al dobânzii de referință, stabilit de BNR) prevăzută în proiectul aprobat de Senat, care va intra mâine în dezbaterea comisiilor din Camera deputaților.
Regulile după care toate societățile plătitioare de impozit pe profit pot deduce cheltuielile cu dobânzile și pierderile din diferențe de curs valutar la împrumuturi de la entități asociate sunt schimbate radical prin proiectul OUG care va modifica Codul fiscal din 1 ianuarie 2018. Cele mai afectate vor fi băncile, IFN-urile și societățile de leasing, care pierd avantajul deductibilității nelimitate de care s-au bucurat până acum. Guvernul pretinde că transpune astfel prevederile unei Directive europene, care recomandă, însă, menținerea deductibilității dobânzilor pentru cazul special al instituțiilor financiare.
Tribunalul București a decis că Banca Românească a utilizat clauze abuzive în contractele de credit de nevoi personale încheiate cu clienții înainte de 2010, în urma unui proces inițiat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Banca, având acționariat grecesc, va trebui să elimine un comision și să schimbe modul de calcul al dobânzilor din toate contractele de acest tip, dacă decizia instanței va rămâne definitivă.
Acțiunile europene au închis aproape de maximul anului, susținute în special de sectorul bancar și de declinul monedei euro în raport cu dolarul, care avantajează exportatorii.
Problema comună a tuturor decidenților actuali, inclusiv a celor cărora mediul politic le pune eticheta de specialiști, este că nu sesizează decât secvența istorică, fără să indice cum se poate ieși din cercul vicios. Există instituții care-i pot pedepsi pe vinovați pentru situația în care am ajuns, dar nu și instituții care să ne scoată din fundătura în care am intrat.