Rezultatele 51 - 75 din 137 pentru "dobanda cheie"

Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 1,75% la 1,5%, ceea ce reprezintă a treia tăiere a ratei de politică monetară de la debutul epidemiei COVID 19 și un nou minim istoric post-1989.

În cazul industriei auto nu vedem același sprijin ca la precedenta criză economică, în condițiile în care programele guvernelor țărilor mari au pus accentul pe mașini electrice sau hibride, iar în Europa Centrală și de Est doar Slovacia produce un model hibrid de Skoda, pune Bucșa.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dobânzile din piață au scăzut după intervențiile monetare ale Băncii Naționale, inclusiv prin achiziția de titluri de stat, dar că se mențin mai ridicate decât în regiune din cauza situației economice și financiare a României, în special a deficitului fiscal ridicat înainte de pandemie. Isărescu atrage atenția că riscurile principale vin dinspre sănătatea publică și că banca centrală va continua să furnizeze lichiditate sistemului bancar pentru a continua tendința de scădere a dobânzilor.

Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 2% la 1,75%, a doua reducere de dobândă de la începerea pandemiei COVID 19. BNR a redus și dobânda la depozite și rata Lombard și a decis să continue operațiunile de injecție a lichidității prin repo și achiziții de titluri de stat din piața secundară. Banca centrală spune că incertitudinile sunt "neobișnuit de înalte", având în vedere șocul economic "fără precedent", și vin nu doar din pandemie și măsurile de restricție, ci și dn politica fiscală și legislația care vizează sectorul bancar.

Banca Națională a României a furnizat 13 miliarde de lei zilnic băncilor prin operațiuni repo bilaterale în ultima lună și jumătate și a cumpărat titluri de stat de 3,1 miliarde de lei, potrivit unei declarații de presă a guvernatorului BNR, a doua de la declanșarea stării de urgență la mijlocul lunii martie.

Banca Națională a României a adoptat un pachet de măsuri pe care analiștii nu le așteptau într-un timp atât de rapid. Dobânda a fost tăiată și sistemul bancar ar urma să primească lichiditate din partea băncii centrale. Un canal de creștere a banilor din piață îl reprezintă emisiunea de monedă prin achiziția de titluri de stat. Relaxarea cantitativă – quantitative easing – reprezintă o premieră pentru banca centrală. Costurile de finanțare sunt așteptate să se reducă, însă va crește presiunea pe deprecierea leului în noile condiții.

Banca centrală a Poloniei a redus dobânda cheie la 1%, a tăiat rezervele minime ale băncilor și a anunțat în premieră achiziția de titluri de stat pentru menținerea lichidității în piață, în contextul epidemiei de coronavirus. Și Banca centrală a Cehiei a decis, într-o ședință de urgență, să taie dobânda cheie. La București, BNR și-a continuat operațiunile săptămânale de reducere a lichidității, chiar dacă piața de obligațiuni este "paralizată", în condițiile menținerii presiunilor pe cursul de schimb.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a anunțat duminică o tăiere puternică a dobânzii de referință, la 0-0,25%, de la 1-1,25% anterior, în încercarea de a reduce efectele coronavirusului asupra economiei și burselor.

La nici două săptămâni după o reducere de urgență a dobânzii de referință în SUA, investitorii anticipează că Rezerva Federală (Fed) va anunța o nouă tăiere de dobândă chiar săptămâna viitoare, pe fondul epidemiei de coronavirus.

Ministrul Finanțelor spune că Guvernul va reduce deficitul bugetar la 3,6% din PIB sau chiar la un nivel mai redus și transmite Băncii Naționale a României să reducă cât mai rapid dobânzile, dacă are vreo intenție în acest sens.

Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an și a redus rezervele minime obligatorii pentru valută de la 8% la 6%. Banca centrală menționează, în premieră, epidemia de coronavirus printre factorii de risc și incertitudine la adresa creșterii economice globale, cu efecte și asupra României. Deficitele bugetare și de cont curent rămân, însă, cele mai preocupante pentru BNR, mai ales în contextul unui an electoral.

Banca Națională a României va menține dobânda cheie la 2,5% în ședința de politică monetară de vineri, nivel la care se află din mai 2018, potrivit estimărilor analiștilor. Banca centrală ar putea tăia rezervele minime obligatorii ale băncilor pentru valută, mișcare ce ar putea elibera circa 600 de milioane de euro, bani ce ar ajunge în cele din urmă la finanțarea statului.

Spre deosebire de statele vest-europene, țările membre UE din Europa de Est întâmpină o creștere substanțială a prețurilor de consum. Totuși, chiar dacă evoluția prețurilor depășește țintele oficiale, băncile centrale evită majorarea dobânzilor, având în vedere celelalte riscuri, potrivit Bloomberg.

Prima ședință a noului Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României arată aceleași îngrijorări cu privire la poziția macro-economică a României din ultima perioadă, potrivit minutelor publicate. Adâncirea deficitului extern reprezintă tema principală a discuțiilor, iar banca centrală notează și evoluțiile din domeniul companiilor, care pierd din competitivitate ca urmare a creșterilor de salarii, pe fondul unei stabilități a leului în raport cu monedele din regiune. Totodată, conducerea BNR avertizează și cu privire la situația bugetului de stat, unde va fi nevoie de ajustări pentru a face loc majorărilor de pensii de anul viitor, ceea ce înseamnă că vor fi tăiați bani de la investiții. Totodată, deficitul bugetar ridicat ar putea atrage costuri mai mari de finanțare interne și externe.

Banca Națională a României a redus de la 4,2% la 3,8% prognoza privind inflația la finele lunii decembrie 2019 și de la 3,4% la 3,1% prognoza pentru anul 2020, pe fondul scăderii prețului legumelor, petrolului și gazelor din ultima perioadă. Guvernatorul spune că inflația ar putea veni chiar mai aproape de ținta de maximum 3,5% în acest an dacă petrolul va continua să se ieftinească.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a redus, miercuri, dobânda de referință pentru a treia ședință consecutivă, în linie cu estimările analiștilor.

Banca Națională a României a atras depozite de 5,7 miliarde de lei de la băncile comerciale la licitația săptămânală, încercând să aducă ratele din piața monetară mai aproape de nivelul dobânzii de politică monetară.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nu se așteaptă ca într-un an electoral să existe ajustări importante ale politicii fiscale, dar că acestea sunt necesare pentru ajustarea dezechilibrului extern, în condițiile în care echilibrarea nu se poate face doar printr-o depreciere a monedei naționale.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a redus, miercuri, dobânda de referință pentru a doua ședință consecutivă, în linie cu estimările analiștilor, însă a transmis semnale mixte privind o eventuală nouă ajustare a politicii monetare până la finele anului.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dinamica creditului este în scădere în principal ca urmare a limitării gradului de îndatorare pentru creditele acordate persoanelor fizice începând cu acest an.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dominant este acum contextul internațional în deciziile băncii centrale și a subliniat din nou că în România au intrat investiții de portofoliu și că BNR nu dorește aprecierea leului. Isărescu chiar a indicat că un miliard din creșterea rezervei vine din alte surse, adică din intervențiile băncii centrale.

Banca Națională a României estimează că inflația va rămâne peste intervalul țintă de 1,5-3,5% până la finele acestui an și că va reintra în acesta abia de anul viitor. Guvernatorul Mugur Isărescu adaugă, însă, că nu este exclusă posibilitatea ca inflația să intre în țintă, "cu noroc", prin scădera prețului internațional al petrolului, la fel cum s-a întâmplat în 2018.

Guvernatorul Mugur Isărescu menționează creșterea deficitului de cont curent drept una dintre cele mai preocupante probleme ale Băncii Naționale. „Corecția nu se va putea face ușor și nu pocnind din degete”, spune Isărescu, care indică politica fiscală drept principala responsabilă pentru dezechilibrul extern. Dacă Guvernul nu ia măsuri, ar putea fi nevoie de o depreciere controlată a leului. „Nu avem încotro”, arată guvernatorul, care pe de altă parte susține că acum sunt presiuni pe aprecierea leului, pe fondul reorientării unor capitaluri speculative dinspre Turcia spre România.

Banca Națională a României nu mai urmărește să întărească controlul asupra lichidității interbancare, considerând că nivelul actual al dobânzilor din piață este suficient de atractiv încât să ducă la o apreciere a leului, pe care nu o dorește. Guvernatorul Mugur Isărescu declarase, nu mai departe de luna mai, că bancherii vor fi obligați să mărească dobânzile la depozitele atrase de la clienți pentru că va fi secetă de bani în piață.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că Banca Națională a României vede o presiune pe aprecierea leului în aceste zile, ca urmare a intrărilor de capital din afară, pe care nu o încurajează. Isărescu, proaspăt reconfirmat la șefia băncii centrale pentru un mandat de încă 5 ani, arată că este mai preocupat de creșterea deficitului de cont curent decât de inflație, pe care spune că nu vrea să o aducă în țintă cu orice costuri.