Rezultatele 1 - 25 din 65 pentru "dobanda cheie"

Guvernatorul Mugur Isărescu menționează creșterea deficitului de cont curent drept una dintre cele mai preocupante probleme ale Băncii Naționale. „Corecția nu se va putea face ușor și nu pocnind din degete”, spune Isărescu, care indică politica fiscală drept principala responsabilă pentru dezechilibrul extern. Dacă Guvernul nu ia măsuri, ar putea fi nevoie de o depreciere controlată a leului. „Nu avem încotro”, arată guvernatorul, care pe de altă parte susține că acum sunt presiuni pe aprecierea leului, pe fondul reorientării unor capitaluri speculative dinspre Turcia spre România.

Banca Națională a României nu mai urmărește să întărească controlul asupra lichidității interbancare, considerând că nivelul actual al dobânzilor din piață este suficient de atractiv încât să ducă la o apreciere a leului, pe care nu o dorește. Guvernatorul Mugur Isărescu declarase, nu mai departe de luna mai, că bancherii vor fi obligați să mărească dobânzile la depozitele atrase de la clienți pentru că va fi secetă de bani în piață.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că Banca Națională a României vede o presiune pe aprecierea leului în aceste zile, ca urmare a intrărilor de capital din afară, pe care nu o încurajează. Isărescu, proaspăt reconfirmat la șefia băncii centrale pentru un mandat de încă 5 ani, arată că este mai preocupat de creșterea deficitului de cont curent decât de inflație, pe care spune că nu vrea să o aducă în țintă cu orice costuri.

Banca Centrală Europeană (BCE) va semnala luna viitoare că este gata să taie dobânzile, aflate deja la minime istorice, o reducere a retei de dobândă la facilitatea de depozit urmând să fie adoptată în luna septembrie, potrivit economiștilor intervievați de Bloomberg.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut miercuri dobânda-cheie în intervalul 2,25%-2,5%, dar a semnalat posibilitatea reducerii dobânzii până la finele anului, declarând că "va monitoriza atent" datele economice, în contextul incertitudinilor în creștere.

Banca Centrală Europeană pregătește noi operațiuni de finanțare pe termen lung pentru bănci, nemulțumită de inflația sub țintă și de creșterea economică redusă din zona euro. În afara uniunii monetare, țări precum România se confruntă cu o inflație ridicată, dar și cu teama de a majora dobânzile prea mult pentru a o reduce, de teama banilor fierbinți.

Banca Națională a României vorbește, din nou, cu îngrijorare despre deteriorarea poziției externe a României – în condițiile creșterii mai accelerate a importurilor față de exporturi – și este preocupată de efectele acesteia asupra perspectivei inflației și a încrederii în moneda națională, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală se așteaptă, în continuare, la creșterea rapidă a salariilor, care merge în consum și mai departe în deficitul comercial, și vede ca improbabilă o revenire semnificativă a investițiilor. Totodată, BNR notează și incertitudinile mari generate de trecerea la noul indice de dobândă pentru consumatori - IRCC.

Cu o inflație mult peste așteptări, Banca Națională a României a ales să nu crească dobânda cheie, preferând să întărească politica monetară printr-un control mai strict al lichidității, care să ducă la creșterea dobânzilor din piața interbancară. Dobânzile sunt, însă, în scădere, semn că piața nu prea crede în angajamentele BNR, apreciază analiștii.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că până acum a îndemnat verbal băncile să plătească dobânzi mai mari deponenților, însă începând din lunile de vară aceștia se vor vedea nevoiți să crească bonificațiile pentru economisire la un nivel cel puțin egal cu cel al dobânzii cheie de 2,5% pe an, în condițiile în care banca centrală va retrage lichiditatea din sistem și ar putea să nu mai țină deloc operațiuni repo. Totodată, Isărescu spune că o creștere a ratei cheie în acest an nu este exclusă, dar nici nu este previzionată.

Banca Națională a României se bazează pe restrângerea lichidității și creșterea dobânzilor în piața interbancară pentru a controla inflația, explică guvernatorul Mugur Isărescu, care încearcă să minimizeze necesitatea, dar și capacitatea băncii centrale de a crește dobânda de politică monetară, situată la un nivel neschimbat de 2,5% în ultimul an, perioadă în care inflația a stat mai mereu peste țintă. Isărescu mai arată că este nevoie de noi instrumente pentru intervenția în piața monetară.

Creșterea prețurilor nu dă semne că s-ar opri prea curând. Inflația se depărtează tot mai mult de ținta BNR, iar oficialii băncii centrale vorbesc deschis de presiunile pe deprecierea leului, dar s-au abținut să mărească dobânda cheie în ultimul an, combătând anticipațiile mai mult din vorbe – moral suasion, cum îi spune în păsăreasca bancară. Ce cred analiștii - va acționa BNR la ședința de miercuri sau vor condamna verbal creșterile de prețuri într-un an cu două rânduri de alegeri?

Rezerva Federală (Fed) a SUA a păstrat neschimbată dobânda de referință la ședința de politică monetară încheiată miercuri, în linie cu estimările analiștilor, însă a redus ușor rata dobânzii pe care o plătește băncilor comerciale pentru rezervele constituite în exces.

Adâncirea deficitului de cont curent, cumulată cu o acoperire mai mică din intrări de capital, precum și presiunea pe cursul de schimb, în contextul creșterii inflației peste așteptări, reprezintă principalele îngrijorări ale Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.

Banca Națională a României vrea să păstreze un control strict al lichidității din sistemul bancar, ceea ce va împinge ratele din piață spre nivelul dobânzii Lombard de 3,5%, anunță guvernatorul Mugur Isărescu, care mai spune și că băncile vor fi nevoite, astfel, să majoreze dobânzile la depozite. Banca centrală va continua, în fapt, politica din ultima lună, în care am văzut o creștere a dobânzilor în piață, pe fondul unei presiuni asupra cursului de schimb.

Banca Națională a decis astăzi să mențină dobânda de politică monetară la 2,5%, Profit.ro relatând anterior că aceasta este și așteptarea economiștilor din bănci, în pofida unei inflații care a revenit peste țintă și a unei presiuni de depreciere pe cursul de schimb.

Economiștii băncilor se așteaptă ca Banca Națională a României să mențină dobânda de politică monetară la 2,5% în ședința de marți, în pofida unei inflații care a revenit peste țintă și a unei presiuni de depreciere pe cursul de schimb.

Banca Națională a României (BNR) va menține dobânda cheie la nivelul de 2,5% pe tot parcursul anului acesta, în contextul incertitudinilor fiscale în creștere și al unor presiuni inflaționiste limitate, potrivit grupului austriac Erste, acționarul majoritar al BCR.

Banca Națională a României se așteaptă ca prognozele anterioare să fie confirmate și ca rata anuală a inflației să ajungă la 3,5% la finele lui 2018, la limita superioadă a țintei. Pericole vin din prețurile volatile și cele administrate, spune guvernatorul Mugur Isărescu, care a explicat decizia BNR de a menține dobânda cheie la 2,5%.

Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la 2,5% pe an în ultima ședință a Consiliului de Administrație din acest an. Decizia a fost anticipată de analiști, care văd încetinirea economiei printre motivele pentru care BNR nu se grăbește cu creșterea dobânzilor.

Analiștii economici se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină dobânda de politică monetară la 2,5% în ședința din 6 noiembrie, ultima din acest an, deși inflația rămâne la un nivel ridicat și va fi, probabil, în afara țintei băncii centrale în acest an.

BNR a menținut astăzi dobânda cheie la 2,5%, în linie cu așteptările pieței. Banca centrală notează printre riscurile la adresa evoluției inflației factori interni, precum evoluția prețurilor administrate, piața muncii și politica fiscală, dar și factori externi, precum politica Băncii Centrale Europene, care n-a început încă să crească dobânda, și politica băncilor centrale din regiune, potrivit comunicatului de presă de după ședința Consiliului de Administrație, pe care îl redăm mai jos.

BNR a decis astăzi să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, ca și rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3,5% pe an, păstrând și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Profit.ro a relatat anterior că economiștii din bănci se așteaptă ca Banca Națională a României să păstreze dobânda de politică monetară la 2,5% în ședința de astăzi, nivel stabilit în luna mai, chiar dacă inflația s-a aflat în acest an considerabil peste pragul superior al țintei oficial. BNR preferă să aștepte ca inflația să intre singură în țintă, ca urmare a efectului statistic de bază, și să jongleze între timp cu dobânzile din piața interbancară.

Economiștii din bănci se așteaptă ca Banca Națională a României să păstreze dobânda de politică monetară la 2,5% în ședința de astăzi, nivel stabilit în luna mai, chiar dacă inflația s-a aflat în acest an considerabil peste pragul superior al țintei oficial. BNR preferă să aștepte ca inflația să intre singură în țintă, ca urmare a efectului statistic de bază, și să jongleze între timp cu dobânzile din piața interbancară.

Lira turcească recuperează parțial din declinul abrupt înregistrat față de dolar în ultimul an, după ce Banca Centrală a Turciei majorat dobânda cheie cu 6,25 puncte procentuale, la 24%. Majorarea a depășit majoritatea estimărilor din piață, potrivit MarketWatch.

Banca Națională a României a păstrat la 2,5% dobânda cheie și a furnizat pieței lichiditate de peste 10 miliarde de lei, acționând împotriva așteptărilor analiștilor, care vedeau o întărire a politicii monetare, în contextul inflației aflate peste țintă. Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut și leul s-a depreciat față de euro.