Rezultatele 1 - 25 din 123 pentru "dobanda cheie"

Doi din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație ai Băncii Naționale a României au votat din nou pentru o creștere cu 0,5 puncte procentuale a ratei de politică monetară, potrivit minutei. În cele din urmă rata a fost majorată cu 0,25 puncte la 2%, principalul argument pentru majorarea mai lentă fiind acela că șocul inflației ridicate vine din ofertă și creșterea economică încetinește.

Banca Națională a României merge pe o creștere graduală a dobânzilor, “antidotul” împotriva inflației, spune Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație. Popa remarcă decelerarea economiei din ultimele trimestre și revenirea creșterii economice la 3-4% în acest an, în zona de potențial. Presiunile inflaționiste vor rămâne însă puternice pe termen scurt și o reducere a taxării în energie, care să se vadă în facturi, ar fi o idee foarte bună.

Banca Națională a României a majorat dobânda cheie la începutul acestei săptămâni, dar sub așteptările pieței, astfel că rămâne cu cea mai redusă rată din rândul țărilor comparabile din regiune. Economistul șef al ING Bank avertizează că un eventual eșec de a ține sub control așteptările privind inflația va duce la ratarea țintei și anul următor, adică pentru al treilea la rând.

Banca Națională a României (BNR) argumentează decizia de a majora rata dobânzii cheie sub așteptările din piață prin faptul că acordă mai multă atenție încetinirii creșterii economice decât măsurilor luate de alte bănci centrale din regiune.

Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale la 2%, mutând pentru a doua ședință la rând sub așteptările analiștilor, în contextul inflației cu mult peste țintă. BNR a majorat și ecartul dintre dobânzile facilităților permanente, astfel că rata Lombard, relevantă în perioadele de deficit de lichiditate, a ajuns la 3% pe an. Banca centrală se arată îngrijorată de decelerarea economică, inclusiv în contextul noului val pandemic, care este o mare sursă de incertitudini.

Banca Națională a României va crește accelerat dobânda cheie în prima ședință de politică monetară din acest an, potrivit analiștilor, în condițiile în care celelalte bănci centrale din regiune au mișcat ratele în sus mai puternic în ultimele luni pentru a combate inflația ridicată.

Banca Națională a României a rămas cu cea mai mică dobândă cheie din regiune, după ce Banca centrală a Poloniei a majorat în pas alert rata cheie, pe fondul unei inflații în creștere. România se confruntă, de asemenea, cu o inflație ridicată, dar în ultima jumătate de an a avut cea mai pasivă bancă centrală din regiune.

Politica fiscală rămână o sursă importantă de incertitudini, în condițiile în care nu a fost adoptată o nouă rectificare bugetară și nu a fost publicat planul de buget pentru 2022, care să arate angajamentul pentru reducerea deficitului bugetar, arată BNR. Deja coaliția care se conturează între PNL și PSD discută de majorarea pensiilor.

Unii membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României au susținut creșterea ratei cheie cu 0,5 puncte procentuale, așa cum așteptau analiștii, la cea mai recentă ședință de politică monetară, având în vedere inflația ridicată, ce va depăși 8% în prima parte a anului viitor. În schimb, a fost luată decizia, cu majoritate de voturi, ca dobânda de referință să fie crescută cu doar 0,25 de puncte și să fie extins coridorul simetric din jurul ratei cheie. Este o situație rară aceasta în care întreaga conducere nu cade de acord înaintea votului.

Rata inflației a ajuns la aproape 8% în octombrie, o nouă surpriză negativă. România a ajuns să aibă rata reală cel mai adânc în teritoriu negativ din regiune, după o mișcare de doar 0,25 puncte procentuale a dobânzii cheie de către banca centrală în această săptămână. Principalul mijloc de intervenție devine, însă, rata Lombard, pe fondul unui deficit de lichiditate în sistemul bancar.

Banca Națională a României a majorat cu 0,25 puncte procentuale la 1,75% rata de dobânzii de politică monetară, sub așteptările analiștilor. BNR se așteaptă la o înrăutățire a perspectivei inflației față de prognoza anterioară, după ce rata anuală a depășit deja cu mult ținta, dar vede și o încetinire a dinamicii economice, dacă din calcul este exclusă agricultura.

BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.

Băncile centrale din Polonia și Cehia au majorat peste așteptări dobânda cheie, ca răspuns la creșterea rapidă a inflației. Și în România inflația a sărit cu mult peste prognoză, și unii analiști cred că ar putea ajunge chiar la 8% la finele anului, iar Banca Națională trebuie să vină cu creșteri de dobânzi la ședința de marți, dacă nu vrea să rămână în urmă și să crească presiunea pe cursul de schimb. Aceste evoluții se vor vedea și în creșterea ratelor la credite.

Rata anuală a inflației a ajuns în septembrie la 6,3%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, depășind chiar și cele mai pesimiste așteptări ale analiștilor. Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale, spune că mare parte din creșterea inflației vine dinspre zone aflate în afara controlului politicii monetare, mai ales dinspre energie, și că banca centrală urmărește acum ca aceste prețuri mai mari la curent, gaze și carburanți să nu se transmită la nivelul întregii economii.

Banca Națională a României vede multiple riscuri și incertitudini în economie, într-o perioadă în care inflația a ajuns la cel mai mare nivel din ultimul deceniu. Criza politică afectează profilul de risc al României și credibilitatea planurilor de reducere a deficitului bugetar, ceea ce pune presiune pe deprecierea leului și costurile de finanțare. Mediul economic este oricum afectat de perspectiva retragerilor măsurilor de sprijin guvernamental și explozia costurilor cu energia, materiile prime și blocajele din aprovizionare, situație ce ar putea genera restructurări și falimente, precum și o prelungire a presiunilor inflaționiste. BNR vorbește, chiar, după multă vreme de o spirală vicioasă salarii-prețuri.

Banca Națională a Poloniei (BNP) a majorat pentru prima oară de la declanșarea crizei COVID-19 dobânda cheie, la o zi după o decizie similară luată de Banca Națională a României (BNR) – ambele mutări au surprins piața. Astfel, toate băncile centrale ale țărilor UE din regiunea Europei Centrale și de Est au reacționat prin creșterea dobânzilor la inflația ridicată. În plus, Polonia a crescut și rezervele minime obligatorii. Ce așteptări sunt pentru dobânzi în perioada următoare.

Banca Națională a României a hotărât majorarea dobânzii de politică monetară de la 1,25% pe an la 1,5% pe an. Analiștii se așteptau ca BNR să majoreze dobânda abia la ședința următoare, din noiembrie. Banca centrală menționează creșterea accelerată a prețurilor la energie, cu impact ridicat în inflație și impactul instabilității politice asupra cursului și reducerii deficitului.

Băncile centrale din Ungaria și Cehia au majorat ratele cheie la ultimele ședințe de politică monetară. În cazul Cehiei, creșterea ratei a fost peste așteptările analiștilor și cea mai amplă din ultimii 24 de ani, astfel că dobânda a ajuns deja la nivelul celei din România. La București, lucrurile sunt complicate și de instabilitatea guvernamentală, cu perspectiva adoptării unei moțiuni de cenzură. Va reacționa BNR în ședința de astăzi?

Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite a anunțat, după ședința de politică monetară, că va începe ”în curând” să reducă achizițiile lunare de obligațiuni. Fed a anunțat că majorarea dobânzilor ar putea avea loc mai devreme decât era așteptat, cel mai probabil anul viitor.

Rata anuală a inflației a ajuns la 5,3% în august, peste așteptările analiștilor. Prețurile de consum au crescut mai ales în rândul mărfurilor nealimentare, ca urmare a scumpirii energiei cu 22% față de anul trecut.

Dobânzile la credite au continuat să scadă în iulie pe toate categoriile. Deși dobânzile la depozite au crescut ușor, inflația tot mai mare și peste așteptări a dus ratele reale și mai adânc în teritoriul negativ.

Luna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu remarca, cu satisfacție, faptul că România nu mai este campioană la inflație în UE, dar situația s-a schimbat rapid.

Banca Națională a României a menținut la 1,25% dobânda cheie și a păstrat nemodificate rezervele minime obligatorii ale băncilor. Decizia este în linie cu așteptările analiștilor.

Depozitele la termen au plătit și mai puțin în iunie, rata medie de dobândă a coborât la 1%, cel mai scăzut nivel din ultimii aproape patru ani, în timp ce inflația a urcat. Au scăzut și dobânzile la credite la cel mai scăzut nivel de după toamna lui 2017.

Banca centrală a Ungariei a majorat dobânda cheie cu 0,3 puncte procentuale la 1,2%, foarte aproape de nivelul la care este dobânda cheie a Băncii Naționale a României. Mișcarea Ungariei, care a surprins piața, vine pe fondul creșterii accelerate a inflației.