Cu o inflație în continuă creștere și prețuri tot mai mari, mai ales la energie și gaze, recesiunea economică pare inevitabilă. Europa și, implicit, România au nevoie să-și asigure independența energetică pentru ca, pe viitor, să evite astfel de șocuri în prețurile la energie și gaze.
BII a acordat finanțări importante în România unor companii și nu este clar ce se va întâmpla cu acestea. Companiile finanțate de BII în România.
Războiul din Ucraina are consecințe financiare la nivel global. Specialiștii consideră totuși că nu se va ajunge la o recesiune.
Programul de dezvoltare a infrastructurii în domeniului turismului, lansat de Fundația Pro Economica Alapítvány în 2019, va duce la dublarea numărului de turiști din județele Mureș, Harghita și Covasna, începând cu anul viitor.
Multe țări depind de materiile prime și produsele finite realizate în Rusia și Ucraina, inclusiv România.
România se retrage din Banca Internaționalã de Investiții (BII) și Banca Internaționalã de Cooperare Economicã (BICE), în mod coordonat cu Polonia, Cehia, Slovacia și Bulgaria, a anunțat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. De asemenea, Câciu, a subliniat, în acestã searã, în cadrul reuniunii informale a Consiliului Afaceri Economice și Financiare, cã România susține ferm mãsurile coordonate la nivel european în criza din Ucraina și este pe deplin angajatã în implementarea tuturor sancțiunilor agreate.
Bundesbank, banca centrală a Germaniei, estimează că economia germană a scăzut "considerabil" în trimestrul actual și va intra în recesiune tehnică pentru a doua oară de la debutul pandemiei.
Activitatea economică din zona euro a crescut peste așteptări în februarie, în contextul relaxării măsurilor de limitare a răspândirii Covid-19, potrivit unui sondaj realizat de IHS Markit.
Economiștii băncilor au început revizuirea în jos a estimărilor pentru evoluția economică din acest an după ce datele privind evoluția produsului intern brut pentru trimestrul 4 din 2021 au dezamăgit, ultimele trei luni fiind unele de contracție. Totodată, datele privind accelerarea inflației atrag estimări mai ridicate de creșteri ale prețurilor.
Economia Marii Britanii a crescut cu 7,5% în 2021, cel mai puternic ritm de creștere de după al Doilea Război Mondial, în contextul în care impactul negativ al restricțiilor pentru prevenirea răspândirii Omicron a fost sub estimări în luna decembrie.
Comisia Europeană estimează că economia românească va crește cu 4,2% în acest an, potrivit prognozei de iarnă publicate astăzi. Estimarea de creștere pentru economia României în acest an a fost diminuată substanțial față de toamna anului 2021, când se situa la 5,1%.
Economiile din zona euro și UE au crescut mai lent în ultimul trimestru, pe fondul evoluției nefavorabile a numărului de cazuri de Covid-19 și reimpunerii unor restricții.
Introducerea unei noi taxe, cum este cea “de solidaritate” propusă recent de PSD, ar fi transmisă în creșterea prețurilor în sectoarele unde companiile au dimensiuni ridicate, ceea ce ar putea anula mare parte beneficiile aduse angajaților statului care ar avea salariile majorate, a declarat Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, la Ora de Profit.ro.
Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut dobânda de referință aproape de zero, în linie cu așteptările analiștilor, însă a decis să devanseze calendarul privind reducerea achizițiilor lunare de obligațiuni și a indicat o majorare a dobânzilor în trei etape pentru anul viitor, cu două mai multe decât anticipa în septembrie.
Creșterea economică a fost de 0,4% în trimestrul al treilea comparativ cu precedentul, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică, revizuite în sus cu 0,1 puncte procentuale. Față de același trimestru din 2020, produsul intern brut a crescut cu 7,4%, date revizuite în sus cu 0,2 puncte procentuale. Cea mai importantă contribuție a avut-o agricultura, cu un an foarte bun, în timp ce construcțiile au intrat pe minus. Pe categoria de utilizări, consumul a fost principalul motor, urmat de variația stocurilor, în timp ce investițiile au avut un impact negativ, alături de exportul net.
Politica fiscală rămână o sursă importantă de incertitudini, în condițiile în care nu a fost adoptată o nouă rectificare bugetară și nu a fost publicat planul de buget pentru 2022, care să arate angajamentul pentru reducerea deficitului bugetar, arată BNR. Deja coaliția care se conturează între PNL și PSD discută de majorarea pensiilor.
Terminologia de "taxă pe lux", una extrem de nefericită. Încrederea în economie s-a deteriorat în ultimele luni și a ajuns sub media sa istorică.
Economia zonei euro a crescut, în trimestrul al treilea, cu 2,2% față de trimestru precedent, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, avansul a fost de 2,1%, potrivit datelor Eurostat.
Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.
Comisia Europeană a revizuit ușor în scădere prognoza privind evoluția economiei românești în acest an, de la 7,4% la 7%. Totodată, prognoza de inflație pentru 2021 a fost majorat de la 3,2% la 4%.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în urcare prognoza de creștere pentru economia României în 2021, citând evoluția robustă din prima jumătate a anului, însă avertizează asupra creșterii riscurilor economice, pe fondul accelerării inflației și al ratei scăzute de vaccinare în rândul populației.
Creșterea economiei României va accelera, în medie, cu un punct procentual pe an între 2021 și 2026, în scenariul în care autoritățile vor reuși să atragă toate fondurile puse la dispoziție prin Planul de redresare și reziliență (PNRR), potrivit Băncii Mondiale, care avertizează că absorbția fondurilor europene este vitală pentru o redresare economică sustenabilă.
Indicatorul percepției asupra economiei românești (ESI – economic sentiment indicator), calculat de Comisia Europeană, a continuat să scadă în septembrie, pe fondul unor date mai slabe înegistrate în majoritatea sectoarelor, cu excepția retailului.
România a coborât trei poziții în clasamentul mondial al libertărții economice realizat de Fraser Institute, până pe locul 26, dar s-a menținut pe o poziție fruntașă la nivelul Europei Centrale și de Est, fiind depășită doar de statele baltice.