Zona euro este pe cale să evite o recesiune, după ce a înregistrat o creștere neașteptată la sfârșitul anului 2022, în ciuda unei inflații de două cifre și a invaziei Rusiei în Ucraina.
Economia germană s-a contractat în mod neașteptat în trimestrul al patrulea, conform datelor publicate luni, semn că cea mai mare economie europeană ar putea intra până la urmă în recesiune, deși probabil una mai puțin severă comparativ cu temerile inițiale.
România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.
Economiștii de la Goldman Sachs nu mai prognozează o recesiune în zona euro, după ce economia s-a dovedit mai rezistentă pe finalul anului 2022, prețul gazelor naturale a scăzut brusc, iar China a renunțat la restricțiile Covid-19 mai devreme decât era anticipat.
Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank România, spune că băncile sunt împinse la precauție în perioada următoare din cauza incertitudinilor majore generate de contextul geopolitic și de cel financiar și economic. Oprescu nu este, însă, pesimist, și vedem clienții mai bine pregătiți decât la criza precedentă și un sistem bancar cu alt nivel de capitalizare și reglementare.
Cea mai mare incertitudine este generată de situația geopolitică și de războiul din Ucraina, spune Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România. În partea economică se vede deja o încetinire, cu efecte și în nivelul creditării și economisirii. Conjunctura este foarte dificilă, crede Bîtu, astfel că e nevoie ca statul să cântărească bine măsurile fiscale și monetare.
Economia germană a crescut în trimestrul al treilea mai mult decât sugerau cifrele preliminare, datorită consumului privat, ceea ce alimentează speranțele că recesiunea care se apropie nu va lovi atât de puternic precum se credea inițial.
Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV. Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.
România se va retrage din Banca Internațională de Investiții (BII) și Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE), două bănci de dezvolare care au legătură cu Rusia, în contextul sancțiunilor impuse de UE și alte state Rusiei, prevăd două proiecte de lege adoptate de Guvern, la propunerea Ministerului Finanțelor. Autoritățile notează riscul de insolvență în cazul ambelor instituții de credit, din cauza retragerii mai multor state membre și a retrogradării ratingurilor, deși nu pot evalua un impact financiar în ce privește expunerea României și activitățile celor două bănci.
Divizia de cercetare a Băncii Comerciale Române a redus substanțial prognoza de creștere economică pentru anul în curs și pentru următorul, după ce Institutul Național de Statistică a venit cu o nouă revizuire amplă a datelor de creștere din trimestrele anterioare. Economistul șef al BCR arată că datele cu frecvență ridicată sunt în contradicție cu creșterea oficială a economiei din trimestrul al treilea.
Economia europeană a încetinit puternic în trimestrul al treilea, opt dintre statele UE care au raportat date consemnând scăderi raportat la trimestrul precedent, potrivit Eurostat. România și Cipru au înregistrat cel mai mare avans trimestrial, în timp ce economia Ungariei s-a contractat pentru prima oară în ultimii doi ani.
Economia a continuat să crească în trimestrul al treilea din acest an comparativ cu trimestrul al doilea, dar dinamica foarte ridicată din prima jumătate a anului a fost recalculată de Institutul Național de Statistică, care a venit din nou cu revizuiri foarte mari ale datelor, care vor surprinde iar economiștii. Dinamica a frânat în termeni anuali, pe seria brută, deși era așteptată o accelerare.
Economia germană, cea mai mare din UE, a crescut în mod neașteptat în trimestrul al treilea, amânând o recesiune la care analiștii se așteaptă în continuare din cauza inflației în creștere și a crizei energetice.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a îmbunătățit estimarea de creștere economică a României pentru anul 2022, de la 3,5% anterior (prognoza din vară) la 4,6%, dar a înrăutățit așteptările pentru anul următor la 2,8%, față de 3,7% anterior. Estimarea pentru 2023 va fi folosită de către Ministerul Finanțelor pentru a pregăti proiectul de buget în perioada următoare.
Banca Națională a României anticipează o încetinire puternică a dinamicii economice în a doua parte a anului curent, ca urmare a impactului războiului din Ucraina și a sancțiunilor asociate. Mai mult, BNR vede semne de răcire a pieței muncii, ceea ce ar duce la o frânare a creșterii salariilor, chiar în contextul inflației ridicate.
Economistul șef al ING Bank România spune că principala preocupare trebuie să fie în perioada următoare pentru evoluția economiei, mai ales în contextul în care iarna se anunță foarte grea din cauza potențialelor probleme energetice și în condițiile în care prețurile mari deja închid consumatorii intensivi din industrie. ”Pentru noi este esențial ca economia zonei euro să nu se contracte prea mult și să nu dureze prea mult”, spune Valentin Tătaru. Inflația ar urma să mai crească pe final de an, și după ce se întrevede o scădere BNR ar putea lăsa cursul să crească. Dobânzile urmează să mai crească și ele, și se va vedea în IRCC peste jumătate de an.
Estimarea Băncii Mondiale de a avea un plus de 0,5% creștere economică la nivel global este o chestiune extrem de inconfortabilă, având în vedere cât de mare este marja de incertitudine și cât de aproape este ca această creștere economică să ajungă la 0 și, deci, să existe o recesiune, a spus, la PROFIT NEWS TV, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
România a urcat nouă poziții în clasamentul mondial al libertărții economice realizat de Fraser Institute, până pe locul 26, și s-a menținut pe un loc fruntaș la nivelul Europei Centrale și de Est, fiind depășită doar de Cehia și statele baltice.
Economia zonei euro a înregistrat în trimestrul al doilea o creștere mai mare decât se estimase inițial, susținută de cheltuielile de consum și cele guvernamentale.
PIB-ul Franței s-a contractat în august pentru prima dată în ultimul an și jumătate, a doua mare economie din UE alăturându-se astfel Germaniei, unde economia a scăzut pentru a doua lună la rând, potrivit unui indice puternic corelat cu evoluția PIB. Cele mai mari economii europene sunt afectate de inflația record și de creșterea incertitudinii cauzate de războiul din Ucraina.
România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană în funcție de creșterea economică în ritm trimestrial, arată datele preliminare publicate de Eurostat pe baza evoluțiilor înregistrate în trimestrul 2.
Banca Națională a României se așteaptă la mai multe trimestre de scădere economică și la creșterea inflației în cazul în care Rusia oprește exporturile de bunuri energetice către țările europene. Petrolul și gazele naturale ar urma să se scumpească drastic, ultimele urmând să fie raționalizate.
Fundația Pro Economica Alapítvány, având sprijinul Guvernului Ungariei, a inaugurat la Sfântu Gheorghe B the Hotel, unul dintre proiectele hoteliere inițiate în 2018 și continuate chiar și în perioada pandemică.
Banca Națională a României se arată îngrijorată de dinamica economică în următoare perioadă, chiar dacă în primul trimestru produsul intern brut a crescut peste așteptări. Banca centrală subliniază pericolele mari venite din mediul extern, care găsesc România vulnerabilă în ceea ce privește deficitul bugetar și pe cel de cont curent. Chiar în ședința în care a majorat rata cheie peste așteptările pieței, ca răspuns la o inflație cu mult peste așteptările de la începutul anului, banca avertizează că politica monetară trebuie întărită cu atenție, pentru a nu genera o încetinire semnificativă a creșterii economice.