Atunci când politicienii spun că se lărgește baza de impunere, de fapt, asistăm la o extensie a taxării asupra unor venituri ce nu fuseseră vizate până la acel moment. Nu se lărgește oferta agregată, în paralel cu o ajustare a fiscalității, în așa fel încât aceasta din urmă să încurajeze investițiile străine, ci autoritățile se mărginesc să le substituie cu fonduri europene. Așadar, nu e stimulat mediul de afaceri pentru a rezulta volume mai mari de business și un consum superior, bazat pe câștiguri mai mari și o creștere a ratei de angajare, care să determine, implicit, majorarea încasărilor bugetare
Despre controalele fiscale știu, mai mult sau mai puțin, toate companiile și PFA-urile din Romania. Fie că au fost sau nu ”vizitate” de organele de control, au o idee despre cum decurge o astfel de întâlnire.
Principalele impedimente pentru mediul de afaceri românesc le constituie utilizarea măsurilor fiscale drept instrument de luptă politică, mai degrabă decât mijloace de dezvoltare economică, lipsa infrastructurii și corupția, arată un sondaj efectuat în rândul a peste 200 de directori de companii, membre ale Camerei de Comerț Americane din România (AmCham).
Vă mai amintiți de anul 2015, când s-a micșorat TVA la alimente? Ei bine, la fel ca în bancul acela cu mașina, care era, de fapt, bicicletă, și care nu s-a dat, ci s-a luat, cheltuielile cu impozitele, contribuțiile și taxele s-au mărit în anul relaxării fiscale. Ele au reprezentat 19% din total cheltuielilor, față de 16,7% în 2014. Adică, românii au plătit taxe de 168 de lei lunar, față de 142 în anul precedent.
Am citit de curând un articol într-o revistă colorată ce se străduia să acrediteze ideea că avem și noi, românii, mărci puternice, și că-i și la noi capitalism zis și economie de piață, dar sincer mă tot străduiesc să văd, când merg pe stradă, plăcuțe de firme pe care să scrie “since 1992” sau măcar “since 1995”, și abia dacă zăresc câte una pe vreo cofetărie.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat că Executivul nu are în vedere pentru anul viitor alte modificări de politică fiscală decât cele stabilite de Parlament și care au fost incoporate în construcția bugetului pentru anul viitor.
Rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor și contribuțiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, este de 42% în România, în ediția din acest an a raportului Paying Taxes 2016, lansat de Banca Mondială și PwC.
Deschiderea unei fabrici de componente auto este în continuare un motiv de bucurie “fantastică” în România, pe când în alte țări din regiune este un lucru firesc, fără a mai fi considerat un proiect cu valoare adăugată mare, spune Dan Bucșa, economist la UniCredit Londra responsabil cu Europa Centrală și de Est.
La stat nu mai lucrează 1,398 milioane de persoane ca în decembrie 2008, ci 1,185 milioane. Ba, chiar s-au văzut și mai puțini bugetari în sistem în ianuarie 2015: 1,180 milioane. Iar dacă ținem cont că numărul total al salariaților s-a redus de la 4,835 milioane în septembrie 2008, la 4,57 în prezent, se vede că din sectorul privat și de la stat au fost dați afară 300.000 de lucrători.
Povara taxelor și a impozitelor a dus la o economie ascunsă de 28% din PIB-ul României, cu 10% mai mare decât media Uniunii Europene, a declarat președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.