Romgaz, cel mai important producător intern de gaze, a profitat de aprecierea prețurilor, majorându-și cu peste 50% profitul net în 2021 comparativ cu anul precedent, la o creștere a cifrei de afaceri cu 43,63%. 2 miliarde lei au intrat direct în visteria statului ca redevențe și impozit pe veniturile suplimentare.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a plătit anul trecut un nivel record de impozite și taxe la bugetul de stat, de 12,3 miliarde de lei (2,49 miliarde euro), cu aproximativ 2,7 miliarde lei sau 30% peste nivelul din 2020, de 9,6 miliarde euro, și cu aproximativ 20% peste media din ultimii ani.
Nu mai puțin de 60% din cifra de afaceri (și nu din profit!) estimată de principalul producător de gaze autohton, Romgaz, pentru 2022 va intra direct în buzunarele statului român prin impozite, taxe și vărsăminte asimilate, potrivit bugetului companiei pe acest an. Suma pe care o va încasa statul român din acestea, 7,4 miliarde lei, va fi de peste 4 ori peste profitul net estimat de companie pentru acest an, 1,73 miliarde lei, profit care va ajunge și el majoritar în aceleași conturi ale statului român, care a impus o rată de distribuire a dividendelor de 90% (cu posibilitatea unor excepții de 50%). Dacă adăugăm și încasările din impozitul pe profit și dividendele, rezultă că partea statului din cifra de afaceri a companiei se va ridica la 70%, de 5 ori mai mare decât profitul net estimat de companie pentru 2022.
România trebuie să consolideze finanțele publice și să crească veniturile statului printr-o colectare mai eficientă a taxelor și impozitelor, dar și prin lărgirea bazei impozabile, astfel încât să dispună de resurse mai multe pentru domenii precum educația și sănătatea sau pentru investiții în infrastructură. De asemenea, este necesară o reformă a pensiilor, prevăzută de altfel în PNRR, și de eliminarea pensiilor speciale și a posibilității unor categorii de angajați din sectorul public de a se pensiona cu mult înainte de vârsta obișnuită, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Raportul reia multe dintre mesajele anterioare ale altor instituții internaționale, precum FMI sau Comisia Europeană, și menționează repetat PNRR ca fiind soluția la multe dintre problemele finanțelor publice și sistemului fiscal.
Mediul de afaceri are nevoie din partea autorităților de o consultare reală în ce privește măsurile cu impact fiscal, modificările de taxe și impozite, având în vedere că, de obicei, consultările au loc au loc într-un context în care decizia este deja aproape luată politic, a declarat, la Profit News, Angela Roșca, partener în cadrul firmei de consultanță TaxHouse. Deciziile luate și anunțate cu termene foarte scurte de implementare, cum a fost tentativa din decembrie de a reduce plafonul de încadrare la impozitare de tip microîntrprindere, afectează companiile care își fac, în mod obișnuit, planurile din timp.
Oficialii statului român, în frunte cu ministrul energiei Virgil Popescu, se întrec în identificarea de țapi ispășitori pentru majorarea prețului gazelor, de la furnizorii autohtoni la vechiul inamic de la Răsărit, Rusia. Explicațiile acestora sunt în parte pertinente, însă ignoră faptul că datele arată că cel mai mare câștigător al acestei evoluții este chiar statul pe care-l reprezintă. Atât prin majorarea încasărilor din impozitele pe producția internă și din cele indirecte, cât și prin aprecierea participațiilor pe care statul le deține la principalii producători sau prin dividendele și impozitul pe profit încasat de la aceștia.
China a acordat celebrităților și starurilor sale de pe internet un interval de 10 zile pentru a-și completa documentele care le sunt solicitate de administrația fiscală, după o amendă uriașă acordată pentru fraudă unei vedete online, în contextul mai larg al intensificării controalelor statului chinez în industria de divertisment, informează AFP.
Autoritățile speră ca prin supraimpozitarea unor terenuri și clădiri să-i determine pe proprietari să aibă grijă de bunurile lor, iar turiștii să vină în număr și mai mare în sudul litoralului.
Directorul general al Tesla Inc, Elon Musk, a scris pe Twitter că anul acesta va plăti impozite de peste 11 miliarde de dolari, transmite Reuters.
Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță importantă, cu măsuri fiscal-bugetare necesare adoptării proiectului de buget pentru anul următor. Foarte importantă este și o măsură care nu se mai regăsește în ordonanță, majorarea pragului privind impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Decizia de a exclude această măsură comparativ cu proiectul inițial al ordonanței, a fost anunțată de premierul Nicolae Ciucă înainte de începerea ședinței de guvern. Ordonanța aprobată aduce mai multe măsuri, printre care TVA de 5% pentru achiziția, o singură dată, a unei locuințe cu preț între 450.000 de lei și 700.000 de lei (până la 450.000 de lei se aplica deja), reincriminarea ca faptă penală a stopajului la sursă de contribuții și impozite fără virarea acestora la bugetul statului într-un anumit termen, precum și înghețarea salariilor bugetarilor, cu excepția angajaților din învățământ și a unor categorii din sănătate. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat, după aprobarea ordonanței că, față de proiectul inițial, în privința stopajului la sursă se reincriminează doar reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, termenul de aplicare fiind amânat la 1 martie 2022. Fapta de neîncasare și neplată, prevăzută în proiectul inițial, a fost exclusă din forma aprobată.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, revine cu ideea desființării cotei unice de impozitare, afirmând că mai sunt doar trei sau patru state în Europa care au cota unică și întrebându-se dacă toți sunt “tâmpiți și numai noi suntem deștepți”. El a menționat că peste tot s-a schimbat sistemul de impozitare.
Noul Guvern, format din PNL, PSD și UDMR, a primit, în mod previzibil, votul de învestitură din partea Parlamentului.
Noul Guvern va păstra cota unică de impozitare și este împotriva creșterii taxelor și impozitelor, a declarat premierul desemnat Nicolae Ciucă, în discursul prin care a cerut votul de investire al Parlamentului. Ciucă a promis măsuri concrete capitalul autohton și crearea unei ”identități de brand pentru România”.
Liderii democrați din Camera Reprezentanților a Statelor Unite au propus o inversare substanțială a reducerilor de impozite acordate de fostul președinte Donald Trump, inclusiv creșterea ratei de impozitare pentru corporații la 26,5% față de nivelul actual de 21%.
Unii dintre cei mai bogați oameni din lume, între care Jeff Bezos, Elon Musk, Warren Buffett, Carl Icahn, Michael Bloomberg și George Soros, plătesc taxe infime față de creșterea averilor lor, iar în unii ani nu plătesc chiar deloc, potrivit unui articol publicat de ProPublica, bazat pe date confidențiale ale fiscului american, IRS, referitoare la mii de oameni bogați, transmite CNBC.
Peste 137.500 de firme și-au depus situațiile financiare pentru 2020 până la data de 12 aprilie 2021, ceea ce reprezintă circa 10% din numărul estimat de situații financiare ce urmează a fi depuse până la termenul limită de la sfârșitul lunii mai, reiese din informațiile transmise de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), la solicitarea News.ro.
Dublarea de la 10,5% la 21% a impozitului pe profiturile din străinătate ale corporațiilor din SUA, dacă va fi aprobată de Congres și va intra în vigoare, va arunca operațiunile din România ale corporațiilor americane în "gura" Fiscului de la Washington. În prezent, acest lucru nu se întâmplă pentru că impozitul pe profit din România, de 16%, este mai mare decât cel american de 10,5%.
Pandemia și măsurile anti-Covid adoptate de guvern au afectat grav unele sectoare economice, unele importante contributoare la buget. Cea mai importantă companie producătoare de gaze din România, Romgaz, de exemplu, a plătit în 2020 la bugetul general consolidat impozite, taxe și redevențe cu 641 de milioane sau 42,7% sub nivelul din 2019, ca urmare a diminuării producției și implicit a cifrei de afaceri în special în perioada restricțiilor impuse în urma instaurării stării de urgență, în trimestrul al doilea al anului trecut.
Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) a adresat un manifest premierului Florin Cîțu, președintelui Senatului României, Anca Dragu, lui Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților și lui Raed Arafat, președinte CNSU, în care solicită reducerea taxelor locale pe activele hoteliere în anii 2021 – 2025 în situația funcționării fără restricții majore, anularea taxelor locale de orice natură și altor taxe datorate unor asociații, pe perioada carantinărilor sau în perioadele restrângerii capacitaților, precum și anularea sau reducerea taxelor salariale pentru angajații din hoteluri în perioada 2021-2025 și stimulente fiscale pentru investiții.
Numărul plăților de taxe și impozite realizate în primele două luni ale anului 2021 prin stațiile de plată SelfPay a crescut cu 78% față de aceeași perioadă a anului anterior, astfel că peste 100.000 de cetățeni și-au plătit taxele și impozitele prin acesta stații.
Pandemia și măsurile anti-Covid adoptate de guvern au afectat grav unele sectoare economice, unele importante contributoare la buget. Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, de exemplu, a plătit în 2020 către diferitele bugete ale statului român impozite, taxe și redevențe cu peste jumătate miliard de lei sau aproape o treime sub nivelul din 2019.
Primarul sectorului 4, Daniel Băluță, anunță digitalizarea completă și desființarea ghișeelor pentru plata taxelor și impozitelor. Pentru cei care nu se descurcă să plătească online sau la stațiile de plată vor exista puncte de informare.
Pentru foarte mulți oameni începutul de an înseamnă plata datoriilor către administrațiile locale. Anul acesta însă cozi mari sunt și la sediile serviicilor de energie electrică. Sunt destui cei care vor să-și modifice contractele pe care le au sau chiar să renunțe la ele.
Anul 2020 a fost unul dificil din perspectiva legislației fiscale, în contextul în care măsurile adoptate de autorități pentru combaterea epidemiei de coronavirus au necesitat și foarte multe schimbări cu impact fiscal, de obicei anunțate și implementate foarte rapid. Situația a fost agravată și de disensiunile dintre Guvernul controlat de PNL și Parlament, unde Executivul nu avea suficientă susținere, astfel că legislația din Parlament a modificat repetat deciziile Guvernului. Foarte multe schimbări au fost adoptate, însă, pe final de an, inclusiv de către Parlament, cum ar fi două legi cu ample modificări ale Codului Fiscal și Codului de procedură fiscală, publicate în Monitorul Oficial în a doua jumătate a lunii decembrie.
Viitorul guvern se angajează să nu majoreze taxele și impozitele și să nu introducă unele noi, prevede programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Florin Cîțu. Documentul menționează, însă, "eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale", ceea ce ar presupune o creștere a poverii fiscale în anumite zone, dar fără să furnizeze detalii despre categoriile de venituri vizate. De asemenea, programul de guvernare include și angajamentele obișnuite privind debirocratizarea, susținerea Bursei de Valori București, inclusiv prin listări noi de companii de stat, precum și sprijinirea mediului de afaceri în general.