În mod neobișnuit pentru perioada de iarnă, România a injectat în ultimele 5 zile gaze în 2 depozite deținute de Depogaz, probabil ca măsură preventivă în urma operațiunilor militare declanșate de Rusia în Ucraina, care pot afecta fie fizic, fie geopolitic alimentarea statelor din regiune.
Vremea caldă de la începutul anului a făcut ca Depogaz Ploiești, operatorul principalelor depozite din România, deținut de Romgaz, să înmagazineze o cantitatea mai mare de gaz decât cea extrasă în primele două zile ale lunii ianuarie.
Premierul liberal al Executivului de coaliție PNL-PSD-UDMR, Nicolae Ciucă, va participa marți la o conferință de presă prilejuită de finalizarea, de către filiala de înmagazinare Depogaz a producătorului de gaze naturale controlat de stat Romgaz, a noii stații de uscare a gazelor de la depozitul de înmagazinare Bilciurești din județul Dâmbovița, cel mai mare din țară.
România a intrat în această iarnă cu o cantitate de 24,74 TWh de gaze înmagazinată, reprezentând 75% din capacitatea totală de depozitare, un nivel inferior celui din ultimii doi ani (de 31-21 TWh), însă în media anilor 2012-2018. Problema este că producția internă a înregistrat un declin accentuat, situându-se cu aproape 14% sub cea din 2018.
Gazprom și-a majorat de 4,44 (+344%) ori exporturile de gaze în România în primele 8 luni ale acestui an, de departe cea mai ridicată creștere înregistrată în raport cu celelalte state europene. Cum aproximativ o treime din gazele intrate în România prin punctul de interconectare de la Negru Vodă a fost reexportată în Ungaria, prin punctul de la Csanádpalota, rezultă că, în realitate, volumul gazelor trimise direct de gigantul rus către România a crescut “doar” de 3 ori (+196%) comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Furnizorii și producătorii de gaz din România au injectat duminică în depozite peste 180 GWh, nivel record al ultimilor 21 de luni, o parte din gazul înmagazinat provenind din import.
Deși înmagazinarea a fost dereglementată, furnizorii vor fi în continuare obligați să aibă permanent la dispoziție gaze pentru a-și îndeplini angajamentele contractuale față de clienți fără să creeze dezechilibre în sistemul național de transport (aspru penalizate financiar), astfel că sunt stimulați să rezerve oricum capacitate de înmagazinare, chiar dacă, eventual, situația consumului din perioada iernii nu îi va obliga să și utilizeze efectiv respectiva capacitate rezervată.
Scăderea producției interne de gaze, diminuarea considerabilă a cantității de gaze înmagazinate în urma unei ierni lungi și introducerea programului de ofertare a gazelor au condus la o scumpire considerabilă a gazelor de pe piața internă, care se tranzacționează la un preț mai mare cu peste 50% față de cel de anul trecut.
Printr-o ordonanță de urgență din vara lui 2020, Guvernul a eliminat obligativitatea impusă furnizorilor de a constitui stocuri minime pentru iarnă la nivelurile stabilit de ANRE, cantitățile înmagazinate urmând să fie la latitudinea furnizorilor. Aceeași ordonanță prevede că înmagazinarea subterană a gazelor naturale va continua să aibă statutul de activitate reglementată numai până la sfârșitul ciclului de extracție 2020-2021, adică până la 31 martie 2021.
Ultima componentă importantă a pieței gazelor rămasă încă reglementată, activitatea de depozitare, urmează a fi liberalizată, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) anunțând declanșarea procesului de consultare publică a unui act normativ pe această temă.
Politicieni autohtoni avansează ideea că România este cel mai mare producător de gaze din UE, dar producția internă este la acest moment afectată, zăcămintele fiind unele îmbătrânite. Dovadă: pentru prima dată în istorie, în această săptămână, pentru a asigura gazul necesar acoperirii consumului intern, retragerile din depozite au fost superioare volumului de gaz extras din sonde.
Activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale va fi complet dereglementată de la 1 aprilie 2021. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu va mai stabili nivelul stocurilor minime pe care furnizorii sunt obligați să le "pună deoparte" pentru a avea cu ce să-și alimenteze clienții în sezonul rece (ceea ce nu înseamnă că aceștia nu o vor mai face) și nici nu va mai aproba tarifele practicate de cei doi operatori de înmagazinare din România, Depogaz și Depomureș, acestea urmând a fi liberalizate.
Profitând de faptul că în prezent depozitele de gaze din România sunt pline în proporție de peste 74% și că an de an gazul înmagazinat s-a demonstrat a fi excedentar, ministerul economiei și energiei intenționează să facă un lucru normal pe o piață care va fi liberalizată de la 1 iulie, și care ar fi trebuit făcut mai de mult: și anume, să transforme activitatea de depozitare dintr-o activitate planificată central într-una de piață. Prevederea e cuprinsă într-un proiect de Ordonanță de Urgență și vizează eliminarea impunerii de către ANRE a unei cantități minime de gaze de depozitat pentru fiecare furnizor în parte.
Furnizorii din România vor fi obligați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să înmagazineze pentru iarna viitoare o cantitate de gaze similară celei din acest an, de peste 23 TWh, în pofida faptului că în această iarnă s-a consumat din depozite o cantitate de două ori mai mică. Decizia ANRE avantajează furnizorii care au depozitat în exces gaze anul trecut și care o vor invoca pentru a nu le scoate pe piață, însă va dezavantaja consumatorii, care vor achita un preț “umflat” artificial, prin reglementare, pentru o cantitate de gaze mai mare.
Depogaz Ploiești, compania deținută de principalul producător de gaze din România, Romgaz, a efectuat luni prima operațiune de injecție de gaze în depozitele pe care le operează din acest an. Și asta în pofida faptului că România are o cantitate excedentară, record, de 20 TWh înmagazinată.
Romgaz, producătorul de gaze naturale controlat de statul român cu peste 70% din acțiuni, și-a majorat anul trecut profitul net cu 4,55%, la 1,43 miliarde lei, în pofida reducerii producției proprii și a livrărilor cantitative către clienți, grație obținerii unui preț mediu de vânzare mai mare decât în 2018.
Companiile furnizoare de gaz din România au retras în ultimele zile din depozite un volum record de gaze al ultimilor trei ani, de aproximativ 270 GWh/zi, ca urmare a răcirii vremii, dar și a nivelului ridicat de gaze înmagazinate. Nivelul de gaze extras din depozite s-a ridicat aproape de cel din producția internă, de 274 GWh/zi.
Vremea mai caldă decât mediile istorice ale perioadei și gradul ridicat al volumului ridicat al gazului înmagazinat au condus la prăbușirea prețului pe piețele spot în ultima lună. Tendința s-a accelerat în ultima săptămână a lunii decembrie, când prețul unui MWh de gaz a scăzut cu 28 de lei sub cel reglementat, record absolut pe piața spot din România.
Presiunea din sistemul național de gaze se situează de 3 zile peste nivelul superior de prealertă, marți cantitatea de gaze din sistem depășind 49 milioane metri cubi, maxim al ultimilor doi ani. Ultima oară când a fost depășit acest nivel, în ianuarie 2018, Transgaz a ordonat celor doi producători autohtoni limitarea cu 25% a producției, în cazul Romgaz, respectiv cu 40%, în cazul OMV Petrom, motivând că existâ riscul unei explozii.
Transgaz este marele câștigător al prăbușirii prețului gazelor pe piețele centralizate din România, fiind în prezent practic singurul cumpărător de pe aceste piețe, pentru simplul motiv că este singura entitate de pe piață care mai poate înmagazina gaze.
Volumul efectiv de gaze naturale aflate luni în sistemul de conducte de transport gaze naturale al Transgaz (line pack) a coborât la un nivel de pre-alertă, de 37,6 milioane metri cubi, cel mai redus nivel înregistrat de la finalul lunii februarie 2018, în pofida faptului că sâmbătă a fost prima zi în care din depozitele operate de Romgaz au fost extrase (și nu injectate) gaze, iar România importă în continuare cantități ridicate.
Posibilitatea ca Ucraina și Gazprom să nu ajungă la un acord de prelungire a contractului de tranzit, care expiră la finalul acestui an, a determinat companiile din România să înmagazineze până în prezent un nivel record de gaze, peste 30 TWh, recordul precedent fiind înregistrat pe data de 11 noiembrie 2013, când era depozitată o cantitate de 27,825 TWh. Cu toate acestea, în cazul stopării tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, România va avea un deficit de gaze de minimum 8,5 TWh chiar și dacă ar intra în iarnă cu depozitele pline.
Furnizorii și producătorii de gaze din România au atins deja, cu două luni înaintea expirării termenului legal, nivelul de gaze înmagazinate impus de Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), de 23,5 TWh. Luni dimineață, în depozitele operate de Depogaz (filială a Romgaz) erau înmagazinați 21,77 TWh, iar la Depomureș (operat de Engie) alți 1,83 TWh, rezultând un total de 23,6 TWh, cu 100 GWh peste obligativitatea legală impusă de ANRE.
OMV Petrom avea înmagazinată la finalul trimestrului al doilea al acestui an o cantitate de gaze de 3,4 miliarde TWh, de trei ori mai mare decât cea depozitată la finalul perioadei similare a anului trecut, rezultat al intrării în vigoare a OUG 114 bis de la 1 mai pe piața gazelor.
Romgaz a depozitat în primele 6 luni ale anului o cantitate de gaz aproape egală cu jumătate din producția sa internă din această perioadă, producție care în trimestrul al doilea al anului a înregistrat o scădere de 0,5% față de perioada similară a anului trecut. Volumul ridicat de gaz depozitat este rezultatul direct al OUG 114 și al legislației secundare adoptată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care obligă cea mai importantă companie producătoare de gaz din România să aloce lunar cantități de gaz la preț reglementat de 68 de lei/MWh către furnizori, care preferă să-l înmagazineze.