PREMIERĂ Extragerile din depozite au depășit pentru prima dată producția curentă de gaze intrată în sistem, pentru acoperirea consumului intern

PREMIERĂ Extragerile din depozite au depășit pentru prima dată producția curentă de gaze intrată în sistem, pentru acoperirea consumului intern
scris 22 ian 2021

Politicieni autohtoni avansează ideea că România este cel mai mare producător de gaze din UE, dar producția internă este la acest moment afectată, zăcămintele fiind unele îmbătrânite. Dovadă: pentru prima dată în istorie, în această săptămână, pentru a asigura gazul necesar acoperirii consumului intern, retragerile din depozite au fost superioare volumului de gaz extras din sonde.

Luni și marți, pentru asigurarea consumului intern, care s-a situat la 680 GWh/zi, retragerile din depozitele operate de Depogaz (Romgaz) și Depomureș (Engie) au fost mai ridicate, 258 GWh/zi, decât producția curentă, de 250 GWh/zi. Restul, de aproximativ 150 GWh, au reprezentat importuri efectuate prin punctele de interconectare Isaccea (cu Ucraina), Negru Vodă (cu Bulgaria) și Csanadpalota (cu Ungaria).

Cu alte cuvinte, consumul intern a fost acoperit numai în proporție de 38% din producția curentă, restul gazului provenind din depozite (39%) și din importuri (23%).

Interesant este că temperaturile nu au fost extrem de scăzute, cum a fost cazul unor perioade din iernile 2016 și 2017. Dovadă: nivelul retragerilor de luni și marți, de 258 GWh/zi (239,6 GWh/zi din depozitele operate de Depogaz, 18,6 GWh/zi din depozitul Depomureș), este departe de recordul maxim al extragerilor din depozitele autohtone.

Darius Dumitru Meșca, Directorul General al Electrica Furnizare: Vom continua procesul de transformare. Suntem un partener solid al consumatorului și în piața concurențială CITEȘTE ȘI Darius Dumitru Meșca, Directorul General al Electrica Furnizare: Vom continua procesul de transformare. Suntem un partener solid al consumatorului și în piața concurențială

În săptămâna 7-13 ianuarie 2017, dar și în perioada 5-6 ianuarie 2016, România a fost nevoită să extragă din depozite aproximativ 280 GWh/zi, cu peste 20 GWh/zi mai mult decât în primele zile ale acestei săptămâni. Numai că, în acei ani, declinul natural al producției nu era atât de accentuat, în sistem intrând peste 300 GWh/zi (cu 50 GWh/zi sau 16,6% mai mult decât în prezent) direct din perimetrele de producție.

Profit.ro a anunțat că OMV Petrom, unul dintre cei doi mari producători autohtoni, alături de Romgaz, și-a redus producția de gaze cu 6,5 mii bep/zi sau 8,17% în trimestrul al patrulea al anului trecut comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Romgaz încă n-a făcut publice datele pe ultimul trimestru al anului trecut, însă în primele 9 luni ale anului 2020, a produs un volum cu 19% mai redus decât în aceeași perioadă din anul precedent. Potrivit noului director general al companiei, Daniel Pena, începând cu ultima lună a trimestrului al treilea, nivelul producției a revenit la normal. Astfel, în luna septembrie, producția a ajuns la un nivel de 98% din cea înregistrată în luna similară a anului trecut, iar în octombrie ea s-a majorat cu 7% peste cea din octombrie 2019.

E adevărat că au mai existat o perioadă, 1-3 decembrie 2020, în care volumul extragerilor din depozite l-a depășit pe cel al producției curente, însă nu pentru asigurarea consumului, ci pentru umplerea noului gazoduct BRUA, pentru a se efectua testul de stres solicitat de partenerii maghiari ai Transgaz, FGSZ.

În cele 2 zile au intrat în sistem aproximativ 254-258 GWh/zi din producția curentă, peste 300 GWh/zi din depozite, și 60 GWh/zi din import, în condițiile în care consumul era de doar 560 Ghw/zi. Cantitatea suplimentară, neconsumată intern, era menită a umple conducta BRUA, pentru a asigura presiunea necesară efectuării testului de export, de aproximativ 25 GWh/zi, prin punctul Csanadpalota.

De altfel, șeful Transgaz, Ion Sterian, este primul oficial care a lansat un semnal de alarmă, arătând că exploatarea gazelor din Marea Neagră nu numai că este necesară, dar și urgentă, dat fiind ritmul de majorare al consumului intern și declinul natural al actualei producții, în special onshore.

“Consumul de gaze în România va crește în următorii ani cu peste 8 miliarde metri cubi. În medie, consumul anual este de 10 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă o creștere foarte mare, de circa 80%. (...) Din partea populației sunt cereri de racordare pentru 4,4 miliarde metri cubi, iar pentru centrale electrice prin cogenerare pentru alte 3,5 miliarde metri cubi. În total, consumul de gaze al României va crește cu peste 8 miliarde metri cubi în următorii ani, ceea ce face necesară exploatarea gazelor din Marea Neagră cât mai urgent”, a declarat Sterian.

Pentru ca gazele din Marea Neagră să devină exploatabile comercial, investitorii, și cei străini, și cei autohtoni, precum OMV Petrom, susțin că este necesară modificarea Legii offshore, care a majorat considerabil fiscalitatea în domeniu, România devenind necompetitivă atât în raport cu statele europene, cât și cu cele riverane la Marea neagră.

Guvernul de coaliție PNL-USR/PLUS-UDMR condus de premierul desemnat Florin Cîțu a promis, în programul său de guvernare, deblocarea investițiilor în dezvoltarea resurselor de gaze naturale offshore din sectorul românesc al Mării Negre, angajament mai vechi al PNL, nerespectat până în prezent, deși se află de peste un an la guvernare.

Legea offshore, prin care s-a majorat considerabil fiscalitatea în domeniu, a fost elementul care i-a determinat pe americanii de la Exxon să anunțe că intenționează să-și vândă participația în cel mai important proiect de mare adâncime din Marea Neagră, Neptun Deep.

"Guvernul evaluează un scenariu prin care Romgaz să preia întreaga participație a Exxon, să vină cu 50% în acest consorțiu, 50% este la Petrom, și împreună să scoată acele gaze din Marea Neagră", a declarat în octombrie ministrul Economiei de la acea vreme, și actualul ministru al energiei, Virgil Popescu.

viewscnt
Afla mai multe despre
producție
gaz
inmagazinare
depozite
extrageri
import