Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.
Principalele partide de opoziție parlamentare, USR și PNL, au anunțat că solicită instituirea unei comisii de anchetă parlamentară privind rectificarea bugetară pozitivă efectuată în noiembrie 2018 de actualul guvern PSD.
Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.
Guvernul se va încadra în acest an în ținta de deficit bugetar de sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB), în condițiile în care datoria publică va rămâne în jurul a 35% din PIB, iar cheltuielile cu asistența socială vor crește cu 661 milioane de lei, a anunțat, vineri, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, după ce rectificarea bugetară a fost aprobată în ședința de Guvern.
Anunțata rectificare bugetară compromite lucrările de reparații din CFR și pune sub semnul întrebării plata salariilor angajaților, iar decizia reducerii bugetului Ministerului Transporturilor creează premisele unui ”cutremur în întreg ecosistemul feroviar românesc”, a avertizat, vineri, sindicatul Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane (FNFMCV).
În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.
Autoritățile locale au solicitat Guvernului doar circa 70 de milioane de lei din cei 600 de milioane de lei alocați în plus de Executiv la prima rectificare bugetară din acest an pentru plata datoriilor restante ale primăriilor, inclusiv față de sistemele locale centralizate de încălzire a populației, astfel că bugetul de stat economisește în acest fel 530 milioane lei.
A doua rectificare bugetară din acest an operată de Guvernul Dăncilă prevede majorarea creditelor bugetare pentru Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază cu suma totală de 69,45 milioane lei, dar și a celor ale Ministerului Public, cu peste 21 milioane lei, și ale Administrației Prezidențiale (mai mult de 7 milioane lei), potrivit proiectului de OUG de rectificare a bugetului de stat elaborat de Executiv.
Guvernul taie, la a doua rectificare bugetară din acest an, cele mai importante fonduri de la Ministerul Transporturilor, urmând că bani să piardă și alte ministere, precum cele ale Cercetării și Inovării, Educației și Culturii. Bani în plus pe final de an urmează să primească Ministerul Finanțelor, inclusiv 1 miliard de lei pentru plata dobânzilor, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției. Tăieri vor fi operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal la proiectele finanțate din fonduri europene.
Primăria Capitalei va aloca încă 10 milioane de lei pentru lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului printr-o nouă rectificare bugetară ce se va dezbate în ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de săptămâna viitoare. O creștere de peste 87 milioane de lei va fi aprobată pentru subvențiile Radet.
Guvernul intenționează să adopte săptămâna următoare a doua rectificare bugetară din acest an, conform declarațiilor ministrului Finanțelor Publice, Eugent Teodorovici. Potrivit unor surse oficiale, proiectul de rectificare prevede o suplimentare cu 1,1 miliarde lei a cheltuielilor bugetare alocate până în prezent.
Rectificarea bugetară din luna septembrie a acestui an bagă economia și societatea românească pe ultima fază a paradigmei de creștere bazată pe consumul produselor provenite din alte state, dar pe care le plătim cu bani împrumutați. În paralel, Produsul Intern Brut (PIB) potențial este compromis de restrângerea la minime istorice a investițiilor, avertizează Romanian Business Leaders (RBL), una dintre cele mai importante organizații ale mediului de afaceri.
Ordonanța de Urgență a Guvernului privind rectificarea bugetară a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial, după ce miercuri a fost aprobată în Guvern, fapt ce a provocat nemulțumirea președintelui Klaus Iohannis, care a invocat absența avizului CSAT, transmite News.ro.
În pofida lipsei unui aviz primit de la CSAT, Guvernul a aprobat miercuri prima rectificare din acest an a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale. Ministrul Finanțelor Publice a arătat că a fost menținut nivelul de creștere economică de 5,5% prognozat și încadrarea în deficitul de 2,97% din PIB, în contextul unei revizuiri a PIB estimat pentru acest an de la 907,9 la 945 miliarde lei.
Guvernul va merge înainte cu adoptarea proiectului de rectificare bugetară, îndeplinindu-și obligația de a cere punctul de vedere al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a anunțat premierul Viorica Dăncilă. la rândul său, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a precizat că va propune astăzi Guvernului adoptarea proiectului de rectificare bugetară, în forma publicată de minister și în lipsa avizului CSAT.
O nouă rectificare bugetară la Primăria Capitalei va fi supusă votului consilierilor generali în ședința extraordinară care va avea loc joi, urmând să fie suplimentate bugetele de la centrul de proiecte educaționale PROEDUS cu 12 milioane de lei, și la Direcția Generală de Asistență Socială (DGASMB), cu suma de 8 milioane de lei. În schimb, va fi redus cu 40 de milioane de lei bugetul Administrației Străzilor, unde recent au avut loc proteste în rândul angajaților, iar în CGMB s-a decis ca echipamentele acestora să poată fi închiriate celorlalte instituții din subordinea municipalității oricând acestea au nevoie. Mai sunt luați bani și de la Administrația Fondului Imobiliar (AFI), respectiv 10 milioane de lei, precum și de la Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB), respectiv 26,6 milioane de lei.
Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat, sâmbătă, la Sibiu, că liberalii nu vor vota rectificarea bugetară pentru că nu au votat nici Legea bugetului de stat pentru 2018 și afirmă că rectificarea este ”o mare minciună”. ”Nu ai cum să prevezi cheltuieli mai mari, în condițiile în care tu ai încasat sub planul pe care ți l-ai făcut”, a spus liderul liberalilor.
Guvernul se va reuni astăzi, în prima ședință după trei săptămâni. Deocamdată, nu a fost anunțată ordinea de zi, însă Executivul intenționa să aproba rectificarea bugetară, pentru care încă nu a fost dat avizul CSAT.
Guvernul României a trimis, seara trecută, președintelui României solicitarea de convocare în regim de urgență a ședinței Consililui Suprem de Apărare a Țării în vederea analizării și avizării propunerilor de rectificare a bugetelor instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, cuprinse în proiectul primei rectificări a bugetului de stat pe anul 2018.
Guvernul ia în calcul apariția de "situații excepționale" în care să fie nevoit să intre în banii din privatizări pentru a plăti unele costuri ale datoriei de stat a României și vrea să reglementeze posibilitatea legală de a apela la această sursă de finanțare prin proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetului de stat pe anul acesta.
Cea mai mare parte a fondurilor de 6 miliarde de lei pe care Guvernul le are în plus pentru prima rectificare bugetară din acest an se duc pe majorări ale cheltuielilor cu salariile, pensiile și sistemul de sănătate, în timp ce tăierea cea mai importantă este la cheltuieli pentru investiții, un minus de 1,68 miliarde lei.
Mai multe ministere, printre care Economia, Energia, Dezvoltarea, Turismul și Cercetarea, vor pierde bani în urma primei rectificări bugetare din acest an. Cu bani mai puțini vor rămâne și Președinția, SRI, SIE, STS și SPP. Fonduri în plus, totalizând 6 miliarde de lei, vor fi alocate pentru pensii, sănătate, agricultură, autorități locale, Ministerul de Interne și ANAF.
Bugetul Primăriei Capitalei pe anul acesta va fi rectificat, urmând să fie alocați alți 10 milioane de lei (aproximativ 2,3 milioane de euro) pentru lucrările de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB) care va avea loc săptămâna viitoare. Municipalitatea va mai aloca 42 de milioane de lei pentru consolidarea monumentelor istorice, aproape 6,3 milioane de lei pentru Administrația Clădiri Rezidențiale și Administrative, pentru construirea de locuințe sociale și tineret și peste 7,8 milioane de lei pentru Centrul Cultural Lumina, pentru diverse cheltuieli cu chiria, salariile, materialele de birotică, dar și mașini, echipamente și mijloace de transport, printre care și o mașină de spălat rufe în valoare de 7.000 de lei.
O nouă rectificare bugetară va fi supusă votului Consiliului General al Municipiului București (CGMB), în ședința de marți. Astfel, ar urma să fie luați din nou bani de la infrastructură, în timp ce s-ar acorda încă un milion de lei pentru Patriarhia Română. În același timp, este prevăzută o alocare de 200.000 de lei pentru realizarea statuii lui Ștefan cel Mare, 2,5 milioane de lei pentru realizarea unui monument comun Martin Luther și Jean Calvin, iar 2,2 milioane de lei ar urma să fie alocați pentru statuia generalului Henri Mathias Berthelot.
Ministrul Comunicațiilor, Lucian Șova, și directorul interimar al Poștei Române, Elena Petrașcu, au discutat, astăzi, cu reprezentanții Băncii Europene de Investiții (BEI) în România despre stabilirea etapelor necesare obținerii unei eventuale linii de finanțare de companie.