Costurile de transport al mărfurilor în Marea Neagră, inclusiv al produselor petroliere importate de România, devin prohibitive, prima de risc de război, care include și pericolul reprezentat de minele în derivă, depășind prețul plătit de clienți pentru închirierea navelor, care a explodat la rândul său.
Pentru producătorul auto BMW, piața din Rusia înseamnă un total de circa 50.000 de mașini livrate anual, mult prea puține pentru ca business-ul să fie impactat major odată cu închiderea operațiunilor de acolo. Industria auto în schimb va suferi de pe urma războiului.
Comisia Europeană a propus, miercuri, majorarea cu 3,4 miliarde de euro a prefinanțării totale acordate statelor membre prin programul REACT-EU, cu scopul de a sprijini țările care primesc și găzduiesc refugiați din Ucraina, printre care și România.
Schimburile comerciale dintre România și Ucraina, devastată acum de agresiunea militară a Rusiei, care nu dă semne că ar urma să înceteze în viitorul previzibil, au depășit anul trecut pragul de 2 miliarde de euro, crescând cu 35% în 2021 față de 2020, de la 1,521 la 2,048 miliarde euro, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Piața de IT ducea oricum lipsă de programatori, nu doar în România, ci și la nivel regional. Iar acum, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina, deficitul de specialiști în IT a urcat la aproape 40%, companiile fiind într-o continuă luptă pentru atragerea de talente.
România a urcat 7 poziții într-un clasament global al celor mai influente țări pe plan internațional, intrând astfel în Top 50, potrivit raportului Global Soft Power Index.
Statul ucrainean a vândut o parte din combinatul gigant neterminat de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog, proiect "multinațional" gigant al țărilor din fostul bloc socialist demarat în anii ’80 și abandonat în urmă cu aproape 25 de ani, în 1998, și la care și România a rămas cu o cotă de 27%, pe care vrea de asemenea să o vândă.
Acordul între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat în septembrie 2020 de miniștrii Apărării din cele două state vecine, portofoliul românesc fiind deținut atunci de actualul premier Nicolae Ciucă, a intrat în vigoare după jumătatea lunii decembrie a anului trecut, a transmis pe 21 februarie 2022, pentru Profit.ro, Ministerul Apărării Naționale (MApN) de la București, care a precizat că, până la acea dată, ministerul nu livrase armament Ucrainei.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a anunțat că 47.000 de cetățeni ucraineni au intrat până în prezent în România și dintre aceștia 25.000 au rămas pe teritoriul României, peste 22.000 tranzitând țara către alte state. Doar 102 dintre cetățenii ucraineni au cerut, în mod oficial, azil în România.
Director comercial al firmei este un fost șef român pe furnizare de gaze la Electrica Furnizare, Transenergo și Romelectro.
Armata Federației Ruse a atacat Ucraina în dimineața zilei în care sistemul energetic național al țării, secondat de cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, s-a deconectat pentru 3 zile, până pe 27 februarie, de cele cu care se învecinează direct, ale Rusiei și Belarusului la est și ale României, Ungariei și Slovaciei la vest, ca parte a unui test tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în vederea sincronizării, de anul viitor, cu sistemele energetice din Europa de Vest și renunțării la sincronizarea actuală cu rețelele de electricitate rusă și bielorusă, care datează din epoca sovietică.
Întețirea conflictului din Ucraina ar putea aduce noi sancțiuni împotriva Rusiei. Regiunea Europei Centrale și de Est și-a redus dependența față de Rusia de la precedenta invazie în 2014, dar aprovizionarea cu gaze rămâne o problemă spinoasă pentru multe țări. Dintre toate, România stă cel mai bine, cu cele mai mici exporturi de produse către Rusia și cele mai reduse importuri de gaze.
Luna trecută, șefii facilității antirachetă de la Deveselu, parte a Marinei americane, au fost nevoiți să le ceară voie superiorilor lor să accepte dublarea prețului energiei electrice din contractul cu furnizorul român al bazei, pentru ca aceasta să nu ajungă în portofoliul unui furnizor de ultimă instanță (FUI), la care prețul ar fi fost de peste 5 ori mai mare.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) pregătește inițierea unei proceduri de licitație, selecție și negociere în urma căreia intenționează să încheie un contract pe 5 ani (2022-2027) de cumpărare a peste 1.000 de autovehicule tactice blindate de tip ușor, valoarea totală a achiziției fiind estimată la aproape 3,7 miliarde lei plus TVA.
Grupul italian Natuzzi, cel mai mare producător de mobilă din Peninsulă, despre care Profit.ro a scris recent că a început să tranfere parte din producția realizată în Italia la fabrica Italsofa din Baia Mare, vizează accelerarea procesului în perioada următoare, dar și externalizarea unor operațiuni de pe piața românească în Belarus, în condițiile în care unitatea din Baia Mare lucrează deja la capacitate maximă.
După 1948, la Departamentul pentru Justiție al SUA au fost înregistrate circa 1.500 de solicitări de despăgubiri pentru daune de război și naționalizare suferite de cetățeni și companii americane în România, în valoare totală de aproape 260 milioane dolari, din care au fost aprobate cam o treime (498), însumând peste 84 milioane dolari. În urmă cu exact 59 de ani, pe 30 martie 1960, la Washington se semna un acord prin care erau lichidate toate datoriile de război și naționalizare ale României față de SUA.
"Banca Națională, care se afla până astăzi complect în mâinile Partidului Liberal și mai ales a familiei Brătianu, a fost și este întrebuințată de aceștia ca instrument politic. Organizațiunea ei trebuie astfel transformată ca ea să fie sustrasă pentru totdeauna nu numai influenței Partidului Liberal, dar în genere oricărei influențe politice a partidului dominant", scria, în 1918, șeful Administrației Militare Germane din România, colonelul Schwartz Koppen.