Rezultatele 1 - 25 din 100 pentru "scumpire energie"

Compania de furnizare și distribuție a energiei electrice Electrica SA, la care cel mai mare acționar este Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, a trecut pe pierderi în primul trimestru al anului, cu un rezultat negativ net de 40,9 milioane lei, față de profitul de 59,3 milioane lei consemnat în perioada similară a anului trecut.

Administratorul judiciar al Transenergo, unul dintre cei mai mari furnizori independenți de energie electrică din România, cu rulaj de peste 1,3 miliarde lei la finalul anului 2016, intrat în insolvență în februarie 2017 din cauza crizei de pe piața de energie din acea iarnă, a cerut în instanță atragerea răspunderii unora dintre proprietarii companiei, pentru intrarea în insolvență, și cere ca aceștia să suporte din averea proprie o sumă de peste 142 milioane lei din pasivul furnizorului de energie.

Complexul Energetic Oltenia, producătorul de energie pe bază de cărbune controlat de stat prin Ministerul Energiei, cu peste 77% din acțiuni, a lansat o licitație în piața de profil pentru a împrumuta ultimele certificate de emisii de gaze cu efect de seră de care are nevoie pentru a își îndeplini obligația prevăzută de legislația europeană și națională până la termenul limită din 30 aprilie, au declarat, pentru Profit.ro, surse din piață.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a lansat procedura de recrutare și selecție de candidați pentru 5 posturi de membri ai Directoratului, printre trăsăturile așteptate din partea acestora fiind inclusiv "expunere sindicală și politică". Pentru aceste calități, ei vor fi răsplătiți cu o indemnizație lunară de 36.240 lei.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, și-a planificat să își diversifice portofoliul de producție cu proiecte noi, prin transfer de business, achiziție de participații și acțiuni ale altor societăți, dezvoltarea unor centre de inovare și cercetare, plan pentru care va angaja avocați care să asiste compania.

Acționarii companiei de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă controlat de Ministerul Energiei, vor lua în discuție săptămâna viitoare aprobarea formei preliminare a acordului cu gigantul chinez de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN) pentru implementarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă, care prevede că compania mixtă ce va implementa proiectul va fi înființată cu un capital social minim, de doar 90.000 lei.

Textul publicat confirmă informațiile transmise anterior în exclusivitate de Profit.ro cu privire la amânarea cu o lună, până pe 1 mai, a măsurii de plafonare a prețului gazelor din producția internă la 68 lei/MWh.

Toți consumatorii de energie electrică vor suporta pe facturile lunare o nouă formă de subvenționare a producătorilor de energie cu emisii reduse de carbon, pe lângă binecunoscutele certificate verzi, Guvernul finalizând recent, cu sprijinul a trei consultanți și cu fonduri UE, un studiu de evaluare a opțiunilor de introducere a unui așa-numit mecanism de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD), avut în vedere încă din 2016 și despre care inițial s-a vorbit mai ales în legătură cu proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.

Delgaz Grid, subsidiara locală de distribuție de energie electrică și gaze naturale a gigantului german E.ON, pregătește investiții masive pe mai mulți ani în instalațiile de medie și joasă tensiune ale rețelei de distribuție a energiei din zona Moldovei pe care o operează în calitate de concesionar, doar costurile proiectării lucrărilor avute în vedere fiind estimate la peste 200 milioane lei.

Comisia Europeană atenționează România că sistemul prețurilor angro reglementate nou introduse pe piața gazelor este contrar cerințelor juridice ale UE și nu este adecvat pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creșterilor excesive de preț.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a decis luna trecută ca Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, să vândă la preț reglementat furnizorilor de ultimă instanță anul acesta, de la 1 martie, o cantitate totală cumulată de energie electrică de circa 1,63 milioane MWh, care reprezintă 9,7% din producția de electricitate livrată de companie în cursul anului 2018.

Statul a decis să nu mai încaseze dividende sub formă de numerar extras din conturile companiei, ci să i se aloce acțiuni noi la companie în contul dividendelor cuvenite, majorându-și astfel cota de participare la aceasta.

Compania deține și operează în prezent două centre de date în Cluj, cu consumuri de energie de 3,5 MW, respectiv 1 MW, și are planuri de extindere, care au fost însă întrerupte deocamdată, din cauza corecției semnificative a cotațiilor criptomonedelor, coroborată cu scumpirea energiei electrice.

Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, liderul ALDE, și posibil candidat la președinție, și-a ținut promisiunile făcute public companiilor energetice, partidul său introducând ca amendament la OUG nr. 114/2018 eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri a companiilor, încasată de ANRE și majorată de 20 de ori la finalul anului trecut.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE, partid din coaliția de guvernare, totodată posibil candidat la Președinție, a declarat miercuri, în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească, că a vorbit cu premierul Dăncilă pe tema taxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a operatorilor din energie introdusă prin OUG nr. 114/2018 și că această taxă ar putea fi eliminată.

Elvețienii, cu venituri nete anuale de peste 7 miliarde franci elvețieni, operau pe piața locală prin două subsidiare, Alpiq Romindustries SRL și Alpiq Romenergie SRL.

Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră s-au scumpit masiv anul trecut pe piețele internaționale, de la 8,5 la 21 euro, ceea ce a făcut ca costurile Complexului Energetic Oltenia cu achiziția acestor certificate să ajungă la 42% din cifra de afaceri a companiei. Bugetul rectificat pe anul trecut al CE Oltenia prevede pierderi estimate de peste 975 milioane lei.

În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.

Astăzi, chiar la această oră, la sediul ANRE are loc o ședință cu companiile energetice la care se discută proiectele de legislație secundară ale ANRE referitoare la asigurarea furnizării de energie electrică pentru clienții casnici ai furnizorilor de ultimă instanță, în condiții reglementate. Deși inițial se anunțase că presa va avea acces la discuții, în cele din urmă s-a decis ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) afirmă că insinuările din ultimul discurs al liderului PSD Liviu Dragnea referitoare la creșteri nefondate de prețuri și la eludarea plății taxelor de către multinaționalele din România "contravin realității" și sunt "extrem de grave", iar Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) spune că eventuala introducere a unui impozit pe cifra de afaceri a companiilor energetice, sugerată de Dragnea, "ar avea efecte devastatoare" nu numai pentru sectorul energetic, ci și pentru întreaga economie românească.

Ajustările de tarife, prevăzute de proiecte de ordine ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), îi vor nemulțumi pe distribuitori, aceștia solicitând cu toții majorări, cuprinse între 2,49% și 14,46%, conform calculelor Profit.ro. Pentru niciunul dintre cei care ar urma să beneficieze de creștere de tarif nu se are în vedere o majorare la nivelul solicitat.

RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.

Afirmația se bazează pe rezultatele unui sondaj recent realizat în mai multe țări europene, între care România. E.ON susține majorarea prețului certificatelor CO2 impuse de legislația UE poluatorilor industriali, după ce, în urmă cu 2 ani, a scăpat de activele de producție de energie convențională, încărcate cu povara reglementărilor și costurilor de mediu obligatorii la nivel european.

În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.