Impactul evaziunii fiscale asupra economiei este prea mare pentru a putea fi ignorat, afirmă președintele interimar al României, Ilie Bolojan, într-un mesaj transmis cu ocazia evenimentului de lansare a studiului „Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, realizat de The Tax Institute. De asemenea, Bolojan ridică problema fraudei masive la TVA în România și afirmă că orice măsură fiscală trebuie evaluată nu doar după veniturile generate, ci și după efectele secundare pe care le produce asupra mediului economic.
Inspectorii antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF) au verificat modul de înregistrare în evidența financiar-contabilă a veniturilor obținute de două societăți bucureștene care activează în domeniul lucrărilor de construcții.
Guvernul Ciolacu 2, instalat la finalul anului 2024, a crescut aparatul bugetar cu 4.558 de posturi ocupate în primele două luni din 2025, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
În luna martie 2025, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF) au finalizat un control la un operator economic activ în comerțul cu articole de îmbrăcăminte într-un centru comercial cunoscut din județul Ilfov.
La data de 1 aprilie 2025, cel târziu, România ar fi trebuit să aibă în vigoare măsurile din cadrul reformei fiscale, care să aducă la buget, în cele nouă luni rămase din 2025, venituri suplimentare reprezentând echivalentul a 1,3% din PIB (adică 25 miliarde de lei). Acest angajament nerespectat de către Guvern, care a promis în schimb că o dezbatere asupra măsurilor fiscale ar urma să aibă loc din iulie, iar acestea să fie implementate de la 1 ianuarie 2026, se adaugă unui lung șir de promisiuni nerespectate și amânări în ce privește reducerea deficitului bugetar și stabilizarea finanțelor statului.
Moștenitorii care vând imobilele obținute prin succesiune și soții care înstrăinează imobilele dobândite în timpul căsătoriei nu vor mai plăti impozit.
În urma unui control antifraudă efectuat la o societate cu sediul în București care desfășoară activitatea de transport alternativ de persoane prin intermediul platformelor UBER și BOLT, s-a constatat că, în perioada 30.01.2023 – 31.01.2024, operatorul economic nu a respectat prevederile legale referitoare la înregistrarea și declararea veniturilor obținute din serviciile prestate.
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență în ianuarie 2025 a fost de 387, în scădere cu 23,97% față de perioada similară din 2024, când au fost înregistrate 509 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, afirmă că România trebuie să se încadreze anul acesta în deficitul de 7% și că nu există altă soluție decât să se ajusteze cheltuielile dacă nu se realizează venituri. Potrivit demnitarului, 7% este „o bornă obligatorie pentru indiferent cine este la guvernare și indiferent cine este ministru la Finanțe”. Tanczos consideră că o majorare de taxe „nu rezolvă problema ca o baghetă magică”.
Direcția generală antifraudă fiscală (DGAF) a identificat un operator economic din București care a realizat achiziții de butelii de gaz, fără ca operațiunile comerciale desfășurate să fie declarate autorităților fiscale.