Antifrauda și Inspecția Muncii au început controale la nivel național în transportul alternativ și curieratul cu mâncare. Zeci de mii de șoferi la negru și milioane de ore nefiscalizate, în analiza de risc

Antifrauda a pornit o campanie de controale la nivel național împreună cu Inspecția Muncii, după proiectul pilot derulat anul trecut în București-Ilfov, urmând ca verificări să aibă loc la novel local în fiecare județ, a transmis Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) la solicitarea Profit.ro. Campania vizează prioritar munca nefiscalizată prin intermediul platformelor de transport alternativ, cum sunt Uber și Bolt, dar și activitățile de curierat la cerere cu produse alimentare în special, prin intermediul aplicațiilor mobile, cum sunt Tazz și Glovo, dar și din alte domenii, cum ar fi cel al firmelor de pază. Doar la firmele care lucrează cu aplicațiile de transport alternativ, analiza de risc derulată de Antifraudă indică zeci de mii de șoferi cu muncă nefiscalizată.

Controalele Antifraudă nu vizează aplicațiile de transport alternativ sau curierat la cerere, ci firmele care lucrează prin intermediul acestor aplicații.

Astfel, analiza de risc derulată de Antifraudă a indicat, la domeniile de mai sus, existența a circa 30.000 de șoferi care rezultă din datele aplicațiilor de transport alternativ, dar nu apar și la firmele care lucrează cu aceste aplicații. Numărul șoferilor a căror muncă este fiscalizată se ridică la aproximativ 18.000, dar din analiză reiese existența a circa 48.000 de șoferi. Similar, la activitățile de curierat la cerere, în special cu produse alimentare, analiza de risc relevă milioane de ore lucrate dar nefiscalizate.

ANAF și Inspecția Muncii au desfășurat anul trecut o etapă pilot a acestei campanii de controale la nivelul municipiului București și a județului Ilfov, inițiată în baza planului comun de acțiune cu această instituție.

CITEȘTE ȘI ANAF continuă executarea Elenei Udrea - a scos la vânzare cel mai scump activ de până acum. Calcule: Sumă suficientă pentru a acoperi prejudiciul

În etapa pilot, s-a procedat la stabilirea unui eșantion de contribuabili ce-și desfășoară activitatea economică în următoarele domenii: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale inclusiv lucrările/serviciile conexe, HORECA,  întreținerea și repararea autovehiculelor, transport, protecție și gardă, activități de înfrumusețare și de întreținere corporală, alimentație publică, comerț, activități de curățenie, școli conducători auto.

Din perspectiva domeniului de activitate cu risc fiscal sistemic, rezultatele acțiunii pilot au relevat o pondere semnificativă atât ca număr de contribuabili la care s-au constatat deficiențe cât și ca nivel al implicațiilor fiscale cuantificate, în special pentru nedeclararea ori subdeclararea veniturilor salariale, la societățile care prestează servicii în domeniul transport alternativ. Scopul acestui proiect pilot a fost de testare a riscului fiscal evaluat în etapa de analiză de risc și  a capabilitaților instituționale de a interveni semnificativ pentru diminuarea respectivului risc prezumat.

"Având la bază constatările și concluziile rezultate din acțiunea pilot, controalele comune DGAF și IM vor continua la nivel național. Resursele limitate pentru activitățile de control impun o abordare pragmatică și etapizată a domeniilor cu expunere mai mare la riscul fiscal. Astfel, este indicată concentrarea eforturilor pe anumite domenii de activitate: transportul alternativ, activitățile de curierat la cerere cu produse alimentare în special, prin intermediul aplicațiilor mobile, protecție și pază etc", a transmis Antifrauda la întrebările Profit.ro.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Antifrauda a identificat, în controale, venituri din criptomonede de peste 1 miliard de lei

În ceea ce privește activitățile de curierat la cerere prin intermediul aplicațiilor mobile,  din evaluarea informațiilor transmise de cel mai important operator de pe piață coroborate cu datele disponibile la nivelul ANAF, au rezultat diferențe semnificative de subdeclarare a orelor lucrate efectiv de persoanele înregistrate în aplicație.

Practic, persoanele care prestează aceste activități sunt înregistrate în aplicație cu numărul de ore lucrate efectiv, dar în evidențele contabile ale societății angajatoare care are contract cu operatorul aplicației informatice și în numele căruia sunt prestate serviciile de curierat, aceste persoane figurează cu un număr semnificativ mai mic de ore lucrate.

Pentru exemplificare, la un număr de 177 societăți s-au constatat circa 5 milioane de ore de muncă prestate efectiv de către angajații acestor societăți fără a fi declarate și evidențiate impozitele și contribuțiile aferente veniturilor de natură salarială, a explicat Antifrauda.