Măsurile vor intra în vigoare chiar de astăzi.
Noua lege prevede majorarea consistentă a amenzilor pentru munca „la negru”, în încercarea de a combate un fenomen care continuă să producă pierderi importante bugetului de stat și să afecteze drepturile salariaților.
Se schimbă sancțiunile pentru munca „la negru”
Până acum, legislația stabilea o sancțiune de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată fără contract individual de muncă, cu un plafon maxim de 200.000 de lei pentru un angajator.
Noua lege modifică radical acest regim, propunând un cuantum al amenzii cuprins între 40.000 de lei și 1 milion de lei.
„e) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), se sancționează cu amendă cuprinsă între 40.000 lei și 1.000.000 lei”, conform legii.
Prin comparație, Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii prevedea până în prezent că angajatorii care primesc la muncă persoane fără contract individual de muncă pot fi sancționați cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificată.
În primăvară, ANAF a intenstificat controalele, într-un context în care firmele sunt tentate să transforme contractele individuale de muncă în contracte de colaborare.
Aceasta pentru a reduce costurile, în contextul eliminării facilităților fiscale din IT, agricultură, construcții și industria alimentară, dar și într-un context economic cu presiune pe mediul de afaceri.
Antreprenorii sunt tentați să diminueze costurile prin colaborări independente
Autoritățile fiscale au intensificat monitorizarea colaborărilor aparent independente, iar experții semnalează clar: dacă un colaborator lucrează exclusiv pentru companie, pe echipamentele acesteia și în cadrul unui program fix, ANAF va considera că acea firmă are, de fapt, un angajat, ceea ce presupune impuneri fiscale suplimentare în urma controalelor. În acest context, contribuabilii sunt sfătuiți să reanalizeze colaborările externe ce ar putea fi vizate de astfel de controale și eventuale recalificări fiscale.
Firmele riscă să plătească rectroactiv impozitul și contribuțiile sociale pentru plățile făcute colaboratorilor
Conform Codului fiscal, orice colaborator care muncește în subordonare, folosind resursele și în cadrul programului de lucru al companiei, poate fi calificat drept angajat. Consecința directă este că impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii sunt recalculate la nivelul contribuțiilor salariale, obligația de plată revenind (în solidar) angajatorului și angajatului. Cu alte cuvinte, suma plătită colaboratorului este reinterpretată ca un net salarial, peste care se adaugă toate taxele de salarii care nu au fost achitate inițial.
Mai mult, autoritățile fiscale pot recalcula obligațiile pe ultimii 5 ani, fiind termenul general de prescripție fiscală. Astfel, o schemă aparent avantajoasă pe termen scurt poate genera datorii istorice masive în cazul unui control inopinat. Din acest motiv, recomandăm să existe prudență maximă în configurarea acestor relații de colaborare încă de la bun început”, subliniază avocatul Marius Stanciu.
