Reforma fiscală este un angajament ferm pe care România și l-a asumat în raport cu Comisia Europeană, încă din 2021 prin PNRR și ulterior și prin planul fiscal pe 7 ani, impactul veniturilor suplimentare care trebuie aduse la buget fiind de 1,7% din PIB pentru un an întreg (1,3% din PIB pentru 2025), a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș, într-o conferință de presă. Cu ce impozite și taxe se va obține acest impact este o decizie a noii coaliții de guvernare și a noului Guvern, dar angajamentul privind rerforma fiscală a fost reiterat de către CE și "chiar a fost primul subiect pe care Comisia Europeană l-a ridicat pe ordinea de zi", a spus Boloș, avertizând că nerespectarea angajamentului ridică riscuri în ce privește fondurile europene pentru România.
O serie de politicieni, inclusiv noul președinte al României, Nicușor Dan, vehiculează în ultimele zile că noul guvern va încerca redresarea finanțelor statului prin măsuri de reducere a cheltuielilor, în detrimentul creșterilor de taxe. Reforma fiscală presupune creșterea taxelor. De asemenea, Dan a exclus creșterea TVA ca parte a unor măsuri fiscale, deși aceasta este considerată de către speciliștii în finanțe ca fiind printre puținele măsuri care se pot adopta rapid (de pe o lună pe alta) și cu impact suficient încât să aducă venituri relevante la buget.
Reforma fiscală, conform prevederilor din planul fiscal, trebuia să fie discutată și aprobată până la finalul lunii martie, să fie în vigoare și să producă venituri din aprilie. Pentru cele 9 luni din 2025 (aprilie-decembrie), reforma fiscală ar fi trebuit să aducă venituri echivalente cu circa 1,3% din PIB, în jur de 25 miliarde de lei. Pentru un an întreg, cum ar fi 2026, impactul ar fi trebuit să fie de 1,7% din PIB.
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
De asemenea, reforma fiscală este prevăzută și în cadrul PNRR, unde ar trebui să facă parte din cererea de plată numărul 4. Dacă nu se adoptă reforma fiscală, cererea numărul 4 nu poate fi depusă și riscă să ducă la blocarea PNRR.
Important: Mesajul transmis de Boloș acum este în linie cu ceea ce Comisia Europeană a spus constant și repetat, că reforma fiscală, așa cum este prevăzută în planul fiscal, este o reformă cheie asumtă de România și trebuie implementată conform angajamentului.
"Pe ceea ce înseamnă deficitul bugetar are, potrivit angajamentelor asumate de către România prin PNRR, dar și prin Planul Fiscal, după cum știți, are o componentă de reformă fiscală. E un angajament pe care l-am luat și pe care Comisia Europeană l-a reiterat în cadrul discuțiilor avute cu dumnealor, chiar a fost primul subiect pe care Comisia Europeană l-a ridicat pe ordinea de zi. Deci fiind vorba de un angajament, el trebuie dus la bun sfârșit, astfel încât angajamentele care țin de planul fiscal și planul național de redresare și reziliență să poată să fie îndeplinite. În ceea ce prește celelalte măsuri care vin tot pe linia gestionării eficiente a deficitului bugetar pentru ceea ce înseamnă reducerile de cheltuieli, aceste tipuri de măsuri sunt complementare. Nu știu în ce măsură Comisia ar putea fi deschisă să accepte o așa zisă compensare cu ceea ce înseamnă reducerile de cheltuieli. Ele sunt binevenite și prioritare pentru că obiectivul pe care îl urmărește Guvernul este cel de a utiliza eficient fondurile publice pe care le are alocate și din acest punct de vedere, orice măsură pe care o luăm pe linia reducerii de cheltuieli înseamnă un spațiu bugetar care s-a creat din perspectiva deficitului dar discutăm și de o gestionare eficientă a fondurilor, care a rămas o prioritate, așa după cum se poate observa și în spațiu public. Una peste alta, ca să răspund la întrebare, sunt două aspecte diferite. E reforma fiscală la care ne-am angajat și care spune foarte clar impactul bugetar pe care trebuie să-l avem prin măsurile fiscale pe de o parte și pe de altă parte dacă guvernul și noua coaliție vor stabili componenta de reducere de cheltuială, aceasta este binevenită și va duce la o consolidare fiscal-bugetară într-un termen rezonabil încât să intrăm în zona de respectare a prevederilor tratatului de la Maastricht", a declarat Boloș într-o conferință la Guvern.
Guvernul este liber să aleagă modul în care aduce la bugetul statului fonduri suplimentare conform reformei fiscale, prin taxarea consumului, a capitalului sau a muncii. O reducere a cheltuielilor și o eficientizare a utilizării fondurilor publice este, de asemenea, un obiectiv corect, dar aceste măsuri pot fi suplimentare reformei fiscale.
"Eu cred că sunt obiective realiste și pornesc de la principii și reguli elementare de utilizare a fondurilor publice. Pachetul de măsuri fiscale nu este identificat în planul fiscal sub nicio formă. Este specificat, în schimb, impactul bugetar la care trebuie să se ajungă prin măsurile fiscale și să nu uităm că alături de modificarea taxării consumului, ca să fiu așa mai direct, există și taxarea capitalului. Sigur că aici, la ceea ce înseamnă taxarea muncii, este o problemă sensibilă, dar una peste alta sunt decizii ale coaliției de guvernare, a convenienței care se va stabili la nivel politic și nu pot să vă răspund ce măsuri specifice vor fi decise în contextul formării noului guvern și a noilor coordonate ale politicii fiscale", a spus Boloș.
Comisia Europeană va anunța pe 4 iunie rezultatele evaluării statelor membre în ce privește măsurile luate pentru reducerea deficitelor bugetare, iar, în cazul României, neadoptarea reformei fiscale la timp va reprezenta un aspect important. Există chiar și riscul de suspendare a angajamentelor pentru fonduri UE noi, în cazul în care Comisia și Consiliul, în urma unor proceduri, constată că România nu-și îndeplinește angajamentele.
"Acum, după cum știm, aici sunt câteva proceduri care se parcurg în această perioadă de timp. Știm că termenul este data de 4 iunie, când Comisia va înainta Consiliului Ecofin măsuri, dacă le va considera necesare, prevăzute de articolele 9 și 10 din regulamentele care privesc politica de coiziune și mecanismul de redresare și reziliență, dar aceste măsuri sunt la latitudinea Comisiei Europene și după ce face evaluarea monitorizării planului fiscal. Aceste lucruri sunt deja bine cunoscute în spațiul public și sunt responsabilitatea Ministerului Finanțelor. Nu vă pot da detalii cu privire la raportul care a fost trimis sau care urmează să fie trimis către Comisia Europeană. Aici deja sunt lucruri care, sigur, cel mai bine vă poate răspunde Ministerul Finanțelor", a declarat Boloș.
Reforma fiscală a fost asumată în cadrul PNRR încă din 2021, dar a fost prinsă suplimentar și în cadrul planului fiscal pe 7 ani, adoptat în 2024.
"Am menționat că reforma fiscală este un angajament pe care l-am luat încă de pe vremea când s-a elaborat PNRR și odată cu aprobarea lui în anul 2021. Aceasta este o certitudine, se găsește în jalonul 207 și România acest angajament l-a transpus și în Planul Fiscal unde se prevede impactul bugetar de 1,7% din PIB și valoarea acestui impact bugetar de 23 miliarde de lei. Cum se va ajunge, pe care cale se va ajuge la acest impact bugetar, este decizia noului guvern și a coaliției de guvernare. Trebuie doar să ne gândim așa, că până la sfârșitul anului mai sunt șapte luni, că avem o perioadă scurtă de timp în care trebuie să producem, să avem un impact bugetar consistent pentru ceea ce înseamnă reforma fiscală. Nu știu să vă dau un răspuns care vor fi acele măsuri fiscale, pentru că este vorba de o decizie a coaliției de guvernare, o decizie probabil a viitorului guvern. Am spus că avem ca și consecință a îndeplinirii sau neîndeplinirii acestui jalon data de 4 iunie, când noi ar trebui să avem un răspuns pentru reforma fiscală pentru ca să nu fie aplicabile prevederile articolului 9 și 10 din regulamentul Comisiei Europene și să nu avem, să zicem, surprize neplăcute din perspectiva Comisiei Europene referitor la măsurile pe care le va propune Consiliului Ecofin. Indiferent ce v-aș spune eu și indiferent cât de mult aș dezvolta acest subiect, decizia aparține viitoarei coaliții de guvernarea și a noului guvern, de aceea ar fi cel mai potrivit raportat la interesele pe care le are România, să avem un guvern într-un timp cât mai scurt, cât mai rezonabil, pentru ca aceste măsuri să fie definitivate și să avem o perspectivă bună asupra aceea ce înseamnă absorția de fonduri europene. Discutăm de 28,1 miliarde euro pentru PNRR și discutăm de 44 de miliarde de euro pentru politica de coeziune. Nu vreau să mă gândesc ce ar însemna să rămână șantierele fără surse de finanțare și să intrăm într-un blocaj pentru ceea ce înseamnă implementarea investițiilor României. Este un obiectiv de țară care îl consider eu unul foarte serios pentru cee ce înseămnă dezvoltarea și modernizarea României", a declarat Boloș.
Întrebat despre posibilitatea unei renegocieri a planului fiscal, având în vedere afirmația președintelui Nicușor Dan că o țintă de deficit mai realistă pentru acest an ar fi 7,5% în loc de 7% asumat față de Comisia Europeană, Boloș a afirmat că înainte de a putea măcar deschide un astfel de subiect cu CE, România ar trebui să își respecte angajamentele asumate, cum este reforma fiscală.
"Acum eu, sigur, spun așa, în calitate de fost ministru de finanțe și responsabil cu fondurile europene, că prioritar, în această etapă, este ca România să-și respecte angajamentele pe care le are din reforma fiscală, din reducerea de cheltuială, astfel încât să facem noi primul pas, înainte de a cere Comisiei să fie de acord cu renegocierea traiectoriei de deficit bugetar. Din punctul meu de vedere, ar fi extrem de neserios ca noi, acum, în această etapă, să cerem revizuirea traiectoriei de deficit bugetar, câtă vreme n-am făcut noi pasul necesar pentru implementarea reformei fiscale și apoi să cerem încadrarea în ținta de deficit bugetar. Așa ar trebui să se deruleze lucrurile în mod firesc. Aici, cum am spus, depinde foarte mult de calendarul următor pe care îl avem pentru noul guvern și, desigur, pentru deciziile care vor fi luate de către noul guvern și Parlament", a declarat Boloș.
