25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2022 a fost 6.126 lei, cu 10,7% (+591 lei) mai mare față de anul precedent, iar câștigul salarial mediu net lunar a fost 3.801 lei, în creștere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu anul precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Salariații bărbați au realizat câștiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităților economice, iar cele mai semnificative diferențe s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (34,6%), industria prelucrătoare (23,4%), informații și comunicații (22,1%).
”Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2022 a fost 6.126 lei, cu 10,7% (+591 lei) mai mare față de anul precedent, iar câștigul salarial mediu net lunar a fost 3801 lei, în creștere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu anul precedent. Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 6.426 lei/salariat, mai mult cu 10,8% comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaților în anul 2022 a fost 5209,5 mii persoane, în creștere cu 115.200 persoane față de anul precedent”, arată datele INS.
Efectivul salariaților la 31 decembrie 2022 a fost 5.607.100 persoane, mai mare cu 90.800 persoane comparativ cu sfârșitul anului precedent, scrie News.ro.
Câștigul salarial mediu brut lunar în anul 2022 a fost 6.126 lei. Câștigul salarial mediu net lunar a fost 3.801 lei, în creștere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu anul precedent. Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2022, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: informații și comunicații (+102,4%), intermedieri financiare și asigurări (+65,0%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+57,4%), administrație publică (+46,5%), industria extractivă (+44%), respectiv activități profesionale, științifice și tehnice (+26,2%).
Câștigurile salariale medii nete lunare care s-au situat sub media pe economie au fost în următoarele activități economice: hoteluri și restaurante (-43%), alte activități de servicii (-37,4%), tranzacții imobiliare (-27,7%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,4%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-18,8%), activități de spectacole, culturale și recreative (-15,3%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-15,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-14,5%), industria prelucrătoare (-9,5%), transport și depozitare (-8,8%), respectiv construcții (-7,8%).
Pentru anul 2022, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost 222,4% față de anul 1990, mai mic cu 5 puncte procentuale față de anul precedent.
Salariații femei au câștigat în medie, în expresie brută, cu 3,5% mai puțin decât salariații bărbați, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 6.012 lei (față de 6231 lei al salariaților bărbați). În expresie netă, salariații femei au câștigat cu 6,3%, respectiv cu 248 lei lunar mai puțin decât salariații bărbați (3.672 lei câștigul salarial mediu net al salariaților femei, față de 3.920 lei al salariaților bărbați).
Salariații bărbați au realizat câștiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităților economice, iar cele mai semnificative diferențe s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (34,6%), industria prelucrătoare (23,4%), informații și comunicații (22,1%), alte activități de servicii (19,2%), respectiv în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (18,7%). În profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2022 s-a situat sub media pe economie în 37 județe.
Cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Teleorman (2881 lei, cu 24,2% mai puțin decât media pe economie), Vrancea (2.888 lei, cu 24,0% mai puțin decât media pe economie), Harghita (2.924 lei, cu 23,1% mai puțin decât media pe economie), Vâlcea (2.950 lei, cu 22,4% mai puțin decât media pe economie), Bistrița-Năsăud (2.951 lei, cu 22,4% mai puțin decât media pe economie), Mehedinți (2.954 lei, cu 22,3% mai puțin decât media pe economie), respectiv Botoșani (2.958 lei, cu 22,2% mai puțin decât media pe economie). La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul București (5.304 lei, cu 39,5% peste media pe economie), respectiv județele Cluj (4.679 lei, cu 23,1% peste media pe economie), Timiș (4.251 lei, cu 11,8% peste media pe economie), Ilfov (3.958 lei, cu 4,1% peste media pe economie) și Iași (3.939 lei, cu 3,6% peste media pe economie).
Costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2022 a fost 6.426 lei/salariat, mai mult cu 10,8% comparativ cu anul precedent. Costul mediu lunar a crescut în toate activitățile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în hoteluri și restaurante (+20,3%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+15,4%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+14,7%), respectiv agricultură, silvicultură și pescuit (+14,4%).
Cea mai redusă creștere a costului mediu lunar față de anul precedent s-a înregistrat în sănătate și asistență socială (+1%). În vederea sprijinirii unităților economicosociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de șomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri).
Comparativ cu anul precedent, ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mult mai redusă (0,1%), cu variații moderate pe activități economice.
Astfel, cele mai ridicate ponderi ale transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forța de muncă s-au regăsit în activitățile de hoteluri și restaurante (0,8%), urmate de activitățile de spectacole, culturale și recreative (0,2%).
Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de informații și comunicații (+97,1%), intermedieri financiare și asigurări (+71,1%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+64,8%), industria extractivă (+54,3%), sănătate și asistență socială (+26,1%), activități profesionale, științifice și tehnice (+24,1%), respectiv administrație publică (+22,9%). Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice din hoteluri și restaurante (-42,9%), alte activități de servicii (-36,0%), tranzacții imobiliare (-24,7%), construcții (-24,1%), respectiv activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-21,8%).
În anul 2022, numărul mediu al salariaților a fost 5.209.500 persoane. Numărul mediu al salariaților a crescut pe parcursul anului 2022 cu 115.200 persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activității anumitor unități economico-sociale.
Numărul mediu al salariaților bărbați a predominat ca și în anii precedenți, reprezentând 52% din totalul salariaților (respectiv 2.711.400 persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 47.000 persoane, iar cel al salariaților femei cu 68.200 persoane.
Repartizarea salariaților pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terțiar (64,1%) (43,6% în servicii comerciale, iar 20,5% în servicii sociale).
În sectorul secundar (industrie și construcții) au lucrat 33,5% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură și piscicultură) numai 2,4%. Activitățile din construcții și industrie extractivă au fost desfășurate cu preponderență de salariații bărbați și au reprezentat 86,7%, respectiv 83,0% din totalul salariaților acestor activități economice.
Activitățile economice ȋn care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate și asistență socială (79,3% din numărul total al salariaților acestei activități), învățământ (72,9%), intermedieri financiare și asigurări (69,7%), respectiv hoteluri și restaurante (60,8%).
Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaților s-au înregistrat în informații și comunicații (+18.800 persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+18.200 persoane), hoteluri și restaurante (+15.600 persoane), construcții (+15.000 persoane), sănătate și asistență socială (+10.700 persoane), respectiv în activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+10.000 persoane). La polul opus, cele mai importante scăderi ale numărului mediu al salariaților au fost în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-1.800 persoane), respectiv în intermedieri financiare și asigurări (-1.300 persoane).
Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2022 a fost 5.607.100 persoane. Comparativ cu sfârșitul anului precedent, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 90.800 persoane, din care 63.900 persoane au fost salariați femei. În profil regional, efectivul salariaților a înregistrat creșteri față de sfârșitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost ȋn regiunile București-Ilfov cu 28.600 persoane, Nord-Est cu 12.300 persoane, Centru cu 11.500 persoane, Nord-Vest cu 9.800 persoane, respectiv Sud Muntenia cu 9.200 persoane.
În regiunea București-Ilfov s-au concentrat 22,4% din salariații din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,7%). Regiunile de dezvoltare în care activitățile din sectorul primar au depășit ponderea mediei la nivel național (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (4%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), respectiv Vest și Sud-Vest Oltenia (2,8% fiecare în parte).
Regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proporție a salariaților din sectorul industriei și construcțiilor mai mare decât media la nivel național (33,2%) au fost: Centru (40,8%), Vest (38,9%), Nord-Vest (37,9%), Sud-Muntenia (37,8%), respectiv Sud-Vest Oltenia (36,1%).
Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea București-Ilfov (61,8% față de 44,5% media la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,4% față de 19,9% media la nivel național).
La sfârșitul anului 2022 efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (76,7%) și a înregistrat o creștere cu 1,9% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 79,8% din efectivul salariaților la sfârșitul anului, în creștere cu 1,7% față de anul precedent.
