Rezultatele 1 - 25 din 168 pentru "salariu"

Guvernul a decis majorarea salariului minim de la 1.900 de lei în prezent la 2.080 de lei și a introdus un nivel diferențiat pentru persoanele cu studii superioare, în cazul cărora minimul va fi de 2.350 de lei. Anul acesta, însă, prețurile au crescut accelerat, după măsuri ale Guvernului precum majorarea accizei la carburanți sau creșterile generoase și nu în toate cazurile justificate de salarii acordate angajaților statului. În privat, salariile au crescut mai lent, astfel că inflația a lovit mai tare în această categorie de angajați. În plus, din cei 1,38 milioane de angajați cu salariul minim, aproape toți sunt în sectorul privat, numărul celor de la stat fiind extrem de redus.

Firmele de construcții, ca și producătorii anumitor materiale, vor avea dreptul să introducă un salariu minim net de peste 500 de euro doar pe baza unei declarații pe propria răspundere cum că obțin cel puțin 80% din cifra de afaceri totală din domeniul construcțiilor, dar nu le va fi permis să folosească zilieri. Cu o întârziere de câțiva ani, va fi introdusă certificarea profesională realizată de un organism neutru, fără care constructorii nu vor mai putea efectua nicio lucrare. Firmele prinse că angajează muncitori „la negru“ vor fi declasificate cel puțin 1 an, iar muncitorii vor fi sancționați. Constructorii care nu își îndeplinesc contractele la termen și în condiții de calitate vor fi trecuți la o clasă inferioară de certificare. Prețul contractelor va putea fi actualizat, inclusiv în euro. Plus - mai mulți muncitori străini în România.

Guvernul intenționează să acorde o garanție de stat de 80% pentru creditele contractate de cadrele didactice în vederea achiziționării unei locuințe. Profesorii din mediul didactic vor primi 5.000 de euro pentru achiziția și modernizarea unei locuințe sau cumpărarea terenului pentru locuință. Executivul promite totodată mai multe salarii brute pe an în plus pentru profesori, precum și aplicarea până în 2020 a a Legii salarizării în domeniul învățământului.

Guvernul va fixa pentru sectorul construcțiilor un salariu minim brut lunar de 3.000 de lei, va elimina taxele pe muncă pentru angajatori și va înființa un Fond de Garantare. O altă măsură pregătită este introducerea unui avans obligatoriu pentru orice proiect de construcții. Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii a avertizat, recent, că actuala criză din domeniu ar putea împringe economia în recesiune și au cerut subvenții și facilități fiscale pentru a putea mări salariile muncitorilor și a opri exodul în străinătate. Ieri, autoritățile tocmai au parafat un Memorandum în vederea aducerii de forță de muncă din Vietnam. Profit.ro a relatat anterior, în mai multe rânduri, că antreprenorii români apelează deja la muncitori din diferite țări, inclusiv din Vietnam, invocând lipsa de personal pe piața locală.

Deși Guvernul a stabilit, recent, prin ordonanță, menținerea și pentru 2019 a punctului de amendă la nivelul de 145 de lei, parlamentarii PSD propun acum o nouă modalitate de calcul al punctului de amendă, formulă care ar duce la reducerea cu circa o treime a valorii punctului.

Trei sferturi dintre întreprinderile mici și mijlocii, chestionate de Consiliul IMM, se așteaptă să aibă dificultăți ca efect al majorării salariului minim, iar jumătate se pregătesc să concedieze până la 5 angajați. Antreprenorii se așteaptă totodată să fie obligați să scumpească produsele și serviciile pe care le furnizează și să piardă din contracte sau piețe.

Reprezentanții Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) au avertizat, joi, că actuala criză din domeniul construcțiilor ar putea împringe economia în recesiune, și cer Guvernului subvenții și facilități fiscale pentru a putea mări salariile muncitorilor din construcții și a opri exodul angajaților în străinătate, precum și un salariu minim în construcții de 500 de euro, la o impozitare totală de 20%, redusă de la circa 45% în prezent.

La începutul lunii noiembrie s-a publicat o lege (247/2018) prin care au fost aduse o serie de modificări legislației ce reglementează dreptul de muncă și ședere a cetățenilor străini în România. Cea mai importantă schimbare o reprezintă reducerea salariului minim de încadrare pentru cetățenii străini. Astfel, în acest moment, similar cu angajații români, cetățenii străini pot fi încadrați în muncă în baza unui venit salarial egal cu salariul minim pe economie, față de salariul mediu brut pe economie, pragul minim de încadrare anterior. Tot din perspectiva costului salarial, a fost redus salariul minim de încadrare pentru lucrătorii înalt calificați, de la patru la două salarii medii brute pe economie.

Impozitul pe profit pentru companiile petrochimice ar putea fi redus de la 16 la 10% pentru sume de până la 10 milioane lei, iar salariații din industria petrochimică ar putea deveni, din punct de vedere fiscal, noii "IT-iști" ai României, prin aplicarea și în cazul lor a scutirii de impozitul pe veniturile salarii. Potrivit ultimelor date INS, în septembrie 2018, salariul mediu brut în industria chimică era de 4.724 lei pe lună, cel net – de 2.824 lei, iar efectivul total de salariați depășea 25.000 de persoane.

Salariul minim brut din România depășește media regiunii Europei Centrale și de Est, iar în același timp are cea mai ridicată rată efectivă de taxare dintre statele din regiune, de 41,5%, potrivit unei analize Deloitte România.

România are nevoie de un mecanism transparent bazat pe indicatori macroeconomici stabili și predictibili care să determine evoluția salariului minim, potrivit Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), organizație care reprezintă peste 54 000 de companii, cu 1,2 milioane de locuri de muncă și peste 50% din PIB. Acestea susțin creșterea veniturilor și a nivelului de trai, dar atrag din nou atenția că majorările arbitrare, necorelate cu productivitatea, care în România este sub media economiilor competitive, alimentează în final curba inflaționistă.

Pentru a reduce deficitul forței de muncă și a aduce și menține muncitorii străini pe piața internă, autoritățile vor aplica de săptămâna viitoare noi reguli, confirmând astfel informațiile transmise anterior de Profit.ro. Cea mai importantă și intens cerută de antreprenori: eliminarea obligației angajatorilor de a le acorda străinilor care cer prelungirea dreptului de ședere temporară în România cel puțin salariul mediu brut pe economie. De luni, angajatorii le vor putea plăti doar salariul minim și vor avea și unele taxe reduse. Profit.ro a anunțat recent că o bonă filipineză care lucrează pentru o familie din București a contestat la Curtea Constituțională obligația salariului mediu. Regula a fost introdusă de Guvernul Boc pentru protejarea forței de muncă autohtone, dar a fost tot mai intens contestată de angajatori, ca și de ONG-uri locale.

Câștigul salarial mediu net a crescut în septembrie, nominal, cu 13,1%, față de aceeași lună a anului trecut, la 2.688 lei, ritm accelerat față de luna precedentă, iar creșterea reală, în raport cu evoluția prețurilor de consum, a fost de 7,7%, potrivit datelor transmise miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a anunțat luni că intenția Guvernului de a majora din nou salariu minim ”aleatoriu și fără un studiu de impact prealabil” va duce la regândirea modelului de business în rândul comunității germane de business din România, ceea ce poate însemna că unele companii germane din România – mai ales cele din industria prelucrătoare – își vor reduce anumite activități sau pe viitor vor renunța complet la ele.

Guvernul german a aprobat miercuri o creștere a salarului minim orar la 9,19 euro, începând de anul viitor, o creștere cu 35 de cenți, iar din 2020 la 9,35 de euro, relatează Reuters.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat, miercuri, că ”în niciun caz” salariul minim pe economie nu va crește de la 1 noiembrie, Executivul urmând a vedea ”când este oportun”. Datele avansate de către premier sunt 1 decembrie sau 1 ianuarie 2019.

Guvernul confirmă informațiile Profit.ro că a redactat proiectul de hotărâre care ridică salariul minim brut pe economie la 2.080 lei din 1 noiembrie, dar care și introduce, în premieră, la nivel general, un salariu minim diferențiat, persoanele încadrate pe posturi care necesită studii superioare și cele cu o vechime în muncă de peste 15 ani urmând să aibă un salariu minim lunar brut de 2.350 lei. Sindicatele cer însă ca majorarea să fie aplicată din 1 noiembrie 2018, iar patronatele insistă ăentru 1 ianuarie 2019. Decizia finală aparține Guvernului, care transmite că va anunța data în cel mai scurt timp posibil, în condițiile în care până acum a redactat două hotărâri în care salariul minim este ridicat din noiembrie, respectiv din ianuarie.

Confederația Patronală Concordia (CPC) a anunțat marți că dezaprobă intenția Guvernului de majorare a salariului minim de la 1 noiembrie, în condițiile în care decizia este luată printr-o Hotărâre de Guvern care nu ține cont de ”un mecanism transparent” și nu este legată de ”factorii obiectivi de evoluție a economiei României”.

Creșterea salariului minim pe economie mai devreme decât era programat, respectiv începând cu 1 noiembrie 2018, față de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă și arbitrară, ce va afecta sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare, spune Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Guvernul a redactat proiectul de hotărâre care ridică salariul minim brut pe economie la 2.080 lei din 1 noiembrie, dar care și introduce, în premieră, un salariu minim diferențiat, persoanele încadrate pe posturi care necesită studii superioare și cele cu o vechime în muncă de peste 15 ani urmând să aibă un salariu minim lunar brut de 2.350 lei, tot din 1 noiembrie.

În anul 2018, salariile din mediul privat au crescut ușor peste nivelurile planificate. Salariile la nivel național au crescut în medie cu 6,4%, față de ajustarea planificată, de 5,7%, potrivit celei de-a 20-a ediții a studiului salarial și beneficii PayWell, realizat de PwC România în rândul a 97 de companii din sectoarele bancar, leasing, farmaceutice, produse industriale, retail și hoteluri. Pentru anul următor, majorarea medie anticipată de companii este de 4,6%.

Ministerul Finanțelor nu exclude ca salariul minim brut pe economie să crească la 2.050 de lei înaintea datei de 1 ianuarie 2019, așa cum a fost anunțat luna trecută, o analiză în acest sens urmând să fie realizată. Aproape 1 din 5 angajatori respondenți anterior unui sondaj și-a construit însă bugetul de salarii pentru anul viitor luând în calcul un salariu minim lunar brut de 1.900 de lei, similar cu cel din acest an.

Câștigul salarial mediu net a crescut în august, nominal, cu 12,9%, față de aceeași lună a anului trecut, la 2.669 lei, ritm încetinit față de luna precedentă, iar creșterea reală, în raport cu evoluția prețurilor de consum, a fost de 7,5%, potrivit datelor transmise marți de Institutul Național de Statistică (INS). Față de luna precedentă, salariul mediu net a scăzut cu 39 lei.

Pentru a reduce deficitul forței de muncă și a aduce și menține muncitorii străini pe piața internă, autoritățile au făcut deja primul pas și au decis, conform datelor analizate de Profit.ro, eliminarea obligației angajatorilor de a le acorda străinilor care cer prelungirea dreptului de ședere temporară în România cel puțin salariul mediu brut pe economie. Angajatorii le vor putea plăti doar salariul minim și vor avea și taxe reduse. Profit.ro a anunțat recent că o bonă filipineză care lucrează pentru o familie din București a contestat la Curtea Constituțională obligația salariului mediu. Regula a fost introdusă de Guvernul Boc pentru protejarea forței de muncă autohtone, dar este tot mai intens contestată de angajatori, în condițiile crizei de personal, ca și de ONG-urile locale care militează pentru drepturile migranților și refugiaților.

Președintele Senatului, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, joi, după o reuniune a formațiunii politice pe care o conduce, că susține eliminarea din legislație a prevederii potrivit căreia muncitorii străini din România trebuie plătiți cu salariul mediu. Tăriceanu a susținut și necesitatea majorării contingentului anual de muncitori străini acceptați în țara noastră.