Consiliul Fiscal consideră că "noile coordonate ale construcției bugetare sunt compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025, sub rezerva unor riscuri care au fost evidențiate în cadrul analizei".
"După discuții cu CE, Guvernul României a revizuit ținta de deficit cash pentru acest an la 8,4% din PIB. În 2026, deficitul cash ar trebui să fie în jur de 6,5% din PIB. Această revizuire are în vedere presiunile foarte mari asupra bugetului public în anul 2025. Corecția bugetară antamată de noul guvern poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în finanțele publice din România, dar procesul este anevoios și va dura mai mulți ani. O îmbunătățire considerabilă a colectării veniturilor fiscale este esențială pentru o consolidare bugetară mai fermă. În lipsa măsurilor de corecție din acest an, după cum indică execuția bugetară la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge în jur de 9% din PIB", potrivit Consiliului Fiscal.
Din opinia Consiliului Fiscal
În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice. Deficitul bugetar din 2024 (8,67% cash și 9,3% ESA, ambele în PIB) a fost adâncit în special prin creșteri de cheltuieli permanente.
Totodată, este semnalat și nivelul veniturilor fiscale foarte jos (28,8% din PIB în România, față de 35% în Cehia, 35% în Ungaria, 37,5% în Polonia și 40,1% media UE, în anul 2024).
CF arată că a subliniat anterior în documentele sale că ajustarea deficitului bugetar nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli și această judecată se verifică în configurația măsurilor inițiate de noul guvern.
Raționamentul potrivit căruia s-ar putea obține o colectare rapidă mult mai bună de taxe și impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzoriu. Schimbările în regimul fiscal au fost impuse de realitatea nemiloasă a unui acces tot mai dificil la finanțare și refinanțare. Timpul nu mai avea răbdare cu o țară care terminase anul 2024 cu un deficit bugetar record în UE.
O rectificare ce mută ținta de deficit bugetar pentru 2025 de la 7,04% (cum era în bugetul aprobat) la 8,4% din PIB ar putea fi considerată ca fiind „pozitivă”, dar:
- Ținta inițială de 7,04% era departe de realitate, supraestimând venituri și subestimând cheltuieli în mod deliberat – ceea ce a fost reliefat de documente ale instituțiilor internaționale, ale CE, ale CF, ale unor analiști autohtoni.
- În judecarea corecției bugetare în curs se cuvine să avem în vedere nivelul deficitului bugetar care s-ar înregistra într-un scenariu când nu s-ar adopta măsuri de ajustare, deși este clar că piețele ar fi reacționat virulent la lipsa de măsuri de corecție bugetară.
- Reperul ce indică natura rectificării bugetare din septembrie 2025 este un nivel al deficitului în jur de 9% din PIB (în scenariul no-policy change). Inferența este că rectificarea bugetară este negativă.
Impactul măsurilor pentru 2025 ar fi de circa 0,6% din PIB, dacă nu se au în vedere optimizări în efectuarea de investiții publice. Investițiile publice (ce includ și pe cele finanțate din bani europeni) ar fi, potrivit rectificării bugetare, de circa 8% din PIB, ceea ce este de pus în relație și cu faptul că în 2026 se termină finanțarea din PNRR.
Deficitul bugetar din România este un exemplu flagrant de dominanță fiscală, care nu numai că vulnerabilizează accesul la finanțare și refinanțare în sine, dar exercită și o presiune mare asupra conduitei politicii monetare. Cererea agregată în exces alimentează inflația și obligă banca centrală să mențină ratele de politică monetară la niveluri înalte. Trebuie remarcat aici sindromul deficitelor gemene, cu un deficit de cont curent ce a depășit 8% din PIB în 2024 și care s-a finanțat preponderent prin împrumuturi. Dimensiunea deficitelor gemene singularizează România în cadrul UE.
Corecția bugetară este absolut necesară și pentru a menține încrederea în moneda națională; corecția poate preveni o fugă (un run) de monedă națională.
Nu poate fi vorba de aderarea la Zona Euro dacă nu se va realiza consolidarea bugetară.
Există o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare în anii ce vin. Reducerea evaziunii fiscale ne poate ajuta în aceasta privință, având în vedere nivelul de colectare al veniturilor fiscale foarte mic.
Corecția este dureroasă și pentru a fi realizată este nevoie de liniște socială și solidaritate, chiar dacă aceste deziderate pot suna ca naive.
Principalele evoluții ale cadrului macroeconomic ce fundamentează rectificarea bugetară pot fi sintetizate astfel: (i) ritmul creșterii economice prognozate pentru anul în curs se reduce, (ii) inflația se majorează, (iii) dezechilibrul extern rămâne semnificativ, iar (iv) indicatorii aferenți pieței muncii arată o tensionare marginală suplimentară a acesteia.
Putem remarca că proiecția inflației și a deflatorului PIB sunt deosebit de prudente, iar valori mai mari ale acestora ar putea duce, atât printr-un efect de numitor (PIB nominal mai mare), cât și prin majorarea nominală a majorității veniturilor bugetare, la o influență favorabilă asupra variabilelor fiscale exprimate ca raport în PIB, cu toate efectele negative asupra creșterii economice reale.
Riscurile la adresa proiecției macroeconomice provin din evoluția mediului extern (aversiune la risc a piețelor internaționale, cu efect asupra volumului și costului de finanțare a datoriei românești, precum și dinamica economiei mondiale și, în special, a celei europene), din dimensiunea și viteza absorbției fondurilor europene multianuale și aferente PNRR, precum și din aplicarea consecventă a planului de ajustare fiscal-bugetar adoptat.
Reducerea recentă a randamentelor plătite de România la titlurile de stat emise, coroborată cu reconfigurarea de amploare a serviciului datoriei publice în rectificare, dar plasarea lor la un nivel relativ înalt chiar față de statele din regiunea CEE ar trebui să motiveze autoritățile fiscale din țara noastră în a realiza o prognoză prudentă a cheltuielilor cu dobânzile, bazată pe un scenariu median din punctul de vedere al probabilității de realizare, fundamentat pe datele istorice pe o perioadă mai lungă de timp.
În comparație cu bugetul inițial, proiectul de rectificare prevede o majorare a veniturilor bugetare cu aproximativ 6,7 mld. lei și o creștere a cheltuielilor bugetare cu circa 31,8 mld. lei. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului cash este de 8,4%, cu 1,36 pp peste ținta din bugetul inițial.
Ținta de venituri din proiectul de rectificare poate fi considerată, în ansamblu, ca fiind plauzibilă. Valori relativ optimiste previzionate pentru unele categorii de venituri sunt compensate de proiecții prudente în cazul altora. Atingerea proiecțiilor de venituri, în special în cazul agregatelor de TVA, accize și contribuții de asigurări, este influențată pozitiv și condiționată de efectul prezumat al pachetului de măsuri adoptat în iulie 2025.
Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de cheltuieli arată o ajustare a acestora în raport cu execuția bugetară curentă (în special la nivelul cheltuielilor cu dobânzile, cu asistența socială și cu bunuri și servicii), creând premisele pentru respectarea noilor ținte propuse.
Pe baza datelor disponibile, CF apreciază că noile coordonate ale construcției bugetare sunt compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025, sub rezerva unor riscuri care au fost evidențiate în cadrul analizei. Este de notat că această nouă țintă trebuie judecată în raport cu un deficit mai mare (în jur de 9% din PIB), ce se contura în lipsa unor măsuri de ajustare.
Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influențând execuția bugetară începând cu luna septembrie. Efectul de reducere a deficitului bugetar va fi însă considerabil mai mare în 2026, conducând la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativă față de valorile foarte ridicate din anii anteriori.
În ceea ce privește plafonul datoriei publice, conform metodologiei UE, acesta a fost majorat cu ocazia rectificării bugetare până la nivelul de 59,6% din PIB, față de 58,5% din PIB în momentul elaborării bugetului inițial. Dacă nu ar fi adoptate măsuri de corecție bugetară, într-un scenariu de tip no-policy change, ponderea datoriei publice în PIB ar avea o evoluție explozivă, cu creșteri medii anuale de peste 6 pp, ajungând la 83% în 2029 și depășind pragul de 100% în 2032. Această traiectorie profund nesustenabilă a datoriei publice evidențiază urgența adoptării măsurilor de corecție bugetară, deși acestea sunt dureroase. În contextul noului cadru de guvernanță al UE, sustenabilitatea datoriei publice este asigurată prin asumarea și respectarea traiectoriei de corecție a deficitului bugetar.
Absorbția fondurilor europene, resursă financiară esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei și menținerea echilibrelor fiscal-bugetare și financiar-valutare, s-a confruntat cu dificultăți majore și întârzieri semnificative legate în principal de slaba capacitate administrativă. La finele lunii august 2025, potrivit datelor MF, raportând rambursările de la CE în sumă de 3,2 mld euro la totalul alocărilor de 30,7 mld. euro, rata de absorbție efectivă (exclusiv avansuri) a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 era de 10,4%.
În cazul PNRR, la finele lunii august 2026, rata de absorbție efectivă (exclusiv prefinanțări) era de 30,7%, cu mențiunea că prin revizuirea PNRR noua alocare pentru România a fost stabilită la nivelul de 21,6 mld. euro.
