Cea mai mare problemă pentru mediul de afaceri din România o reprezintă desele modificări ale Codului fiscal, spune Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), care precizează că e mult mai ușor să deschizi o firmă în Estonia, decât în România.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
”Este incomparabil mai ușor să deschizi o firmă în Estonia. Pentru a-ți face firmă în Estonia nici nu trebuie să te deplasezi undeva. Totul se face online, procedura este foarte simplă și nu durează mai mult de 20 de minute să parcurgi întreaga procedură”, a declarat luni Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o conferință de presă.
De altfel, Estonia și-a propus ca până în 2020 să aibă 20 de milioane de companii înregistrată la nivelul țării cu acest tip de înregistrare electronică, scrie News.ro.
”Asta înseamnă că se plătesc taxe, impozite căte guvernul estonian. Și vă reamintesc că Estonia are sub 2 milioane de locuitori”, a precizat Florin Jianu.
El precizează că, în industria digitală, foarte mulți întreprinzători aleg alte sisteme legislative fiscale, care sunt mult mai potrivite domeniului de activitate, de exemplu Marea Britanie sau SUA.
”Dacă vorbim de IT sau industrii creative, întreprinzătorii din aceste sectoare și start-up-urile își doresc reglementări cât mai simple”, punctează președintele CNIPMMR.
Acesta afirmă că cea mai mare problemă pentru mediul de afaceri din România o reprezintă desele modificări ale Codului fiscal.
”Cele mai mari probleme sunt cauzate de modificările Codului Fiscal, aproape continue. În primele trei luni din acest an, prin opt acte normative, au fost modificate/completate 120 de articole din Codul fiscal. Deci 1,3 modificări pe zi calendaristică, în condițiile în care la 1 ianuarie 2018 a intrat în vigoare și Ordonanța de Urgență nr. 79 din 8 noiembrie 2017, prin care alte 97 articole din Codul fiscal au fost modificate/completate. Investitorii străini și autohtoni sunt speriați de această avalanșă a modificărilor fiscale și vedem și în datele statistice oficiale. E ca atunci când ieși pe mare, nu ieși când e marea agitată, ieși când marea este liniștită și când prognoza arată vreme bună. La fel e și în economie”, spune oficialul CNIPMMR.
De asemenea, în primele 90 de zile ale acestui an, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 835 de acte normative, peste 45% din legile și ordonanțele adoptate afectând direct și semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile (legislația fiscală, declarațiile și contribuțiile obligatorii, etc.).
”Cu acest volum imens de acte normative adoptate în primul trimestru al anului 2018, este previzibil că România va continua să se situeze și anul acesta pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est), în timp ce în țările vecine tendința este de simplificare și asigurare a unui cadrul legislativ stabil și predictibil, condiție esențială pentru investitori”, spun reprezentanții CNIPMMR.
CNIPMMR atrage totodată atenția asupra instabilității legislative fiscale accentuată înregistrată în primul trimestru al anului, precum și asupra volumului imens de acte normative adoptate.
”Volumul modificărilor Codului fiscal din primul trimestru al anului 2018 este cu 173% mai mare decât în primul trimestru al anului 2017 (69 articole modificate/completate în trimestrul I 2017 față de 120 articole modificate/completate în trimestrul I 2018), în condițiile în care anul trecut s-a înregistrat un record de modificări legislative fiscale (s-au modificat/completat 290 de articole din Codul fiscal)”, mai spun oficialii CNIPMMR.
Aceștia dau mai multe exemple privind efectele instabilității legislative fiscale accentuate din primul trimestru al anului. Între acestea, în perioada ianuarie - februarie 2018, investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut cu 3,17%, însumând 794 milioane euro (comparativ cu 820 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2017), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 592 milioane euro.
De asemenea, societățile cu capital străin nou înființate (848 de societăți) au un capital social subscris în sumă totală de peste 3,59 milioane dolari, în scădere cu 57,9% comparativ cu ianuarie-februarie 2017.
În primele două luni, numărul suspendărilor, dizolvărilor, radierilor, insolvențelor, inclusiv în rândul societăților cu participare străină la capital au fost mai mari decât cele din perioada similară a anului trecut. Astfel, în primele două luni au crescut cu 66,52% numărul suspendărilor (4.108 suspendări, comparativ cu 2467 în perioada 1 ianuarie 2017 – 28 februarie 2017).
În plus, în primele două luni ale acestui an au crescut cu 74,21% numărul dizolvărilor (6.397 dizolvări, comparativ cu 3.672 în perioada similară din 2017.
Numărul insolvențelor a crescut cu 28,07%, în primele două luni (1.492 insolvențe, comparativ cu 1.165 în primele două luni din 2017).
