Impozitarea profiturilor: Forurile europene grăbesc aplicarea unor reguli comune care aduc schimbări majore pentru statele membre

Impozitarea profiturilor: Forurile europene grăbesc aplicarea unor reguli comune care aduc schimbări majore pentru statele membre

Ana Petrescu, Senior Manager Deloitte România

scris luni, 13:00

Sistemul de impozitare a profiturilor în Uniunea Europeană, implicit în România, ar urma să se modifice fundamental în mai puțin de doi ani, dacă cele două propuneri de directive aprobate de Parlamentul European vor primi votul final în acest an. Ana Petrescu, Senior Manager Deloitte România, explică, pentru Profit.ro, care sunt implicațiile schimbărilor.

Noul sistem presupune aplicarea unui set comun de reguli pe care societățile care operează în UE să le utilizeze pentru a calcula profiturile impozabile. Cei doi piloni ai acestui sistem sunt baza fiscală comună (CCTB), respectiv baza fiscală consolidată comună (CCCTB), ale căror prevederi sunt cuprinse în două propuneri de directive, votate de Parlamentul European pe 15 martie 2018, explică Petrescu.

Potrivit acestui regim fiscal, arată managerul Deloitte, societățile își vor calcula rezultatul fiscal cumulând profiturile și pierderile societăților din grup obținute în toate statele membre ale UE. Impozitul final calculat va fi, ulterior, împărțit între statele membre în funcție de locul unde au fost generate profiturile.

Ce reprezintă CCTB și CCCTB

Baza fiscală comună (CCTB) reprezintă un set de reguli pentru calcularea impozitului pe profit al societăților în toate țările UE. Inițial, amintește Ana Petrescu, ar fi fost obligatorie pentru grupurile de societăți cu venituri consolidate care depășesc 750 milioane euro, dar potrivit variantei adoptate de Parlamentul European, pragul va fi redus de la 750 de milioane de euro la zero într-o perioadă de maxim 7 ani.

Baza fiscală consolidată comună (CCCTB) completează CCTB cu norme de consolidare, reguli de repartizare a profiturilor și cu un mecanism “one-stop shop” pentru administrarea fiscală.
Gândite inițial ca pași succesivi, CCTB și CCCTB ar urma să se aplice concomitent, conform variantelor votate de Parlamentul UE care aduc și o serie de modificări.

În propunerea de CCTB este introdusă definiția de sediu digital permanent, precum și mai multe prevederi specifice economiei digitale care vizează conceptul de sediu permanent, arată Petrescu. Aceasta menționează că costurile excedentare ale îndatorării ar trebui să fie deductibile în limita a maxim 10% din EBITDA sau a sumei de 1.000.000 euro, iar perioada de reportate a acestora, precum și a pierderilor fiscale să fie limitată la 5 ani. În cazul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, supra-deducerile sunt înlocuite cu un credit fiscal pentru cheltuielile cu personalul, subcontractanții, liber profesioniștii.

În ceea ce privește CCCTB, propunerea de directivă votată modifică formula de repartizare a bazei fiscale de consolidare. Algoritmul de alocare a impozitelor către bugetele statelor membre se bazează pe patru factori: salariile plătite și numărul angajaților, activele tangibile, vânzările conform destinației și datele personale colectate și utilizate.

Cele două propuneri mai trebuie să primească votul final al Consiliului European pentru a intra în vigoare. Dacă votul va fi favorabil, termenul limită de adoptare și de publicare pentru statele membre este 31 decembrie 2019, iar cel de aplicare începând din 1 ianuarie 2020, precizează Petrescu.

Câteva observații

Principiile enunțate de susținătorii introducerii CCTB și CCCTB sunt echitatea alocării profiturilor în funcție de locul în care a fost creată valoarea, respectiv combaterea evitării taxelor prin eliminarea diferențelor de tratamente fiscale dintre state, utilizate în unele cazuri pentru diminuarea obligațiilor fiscale.

Totuși, amintește managerul Deloitte, oficialii europeni nu au publicat un studiu de impact asupra bugetelor naționale ale statelor membre, astfel încât nu se poate estima cine va avea de câștigat și cine va avea de pierdut ca urmare a aplicării acestor măsuri.

Cu toate acestea, spune Petrescu, se poate aprecia faptul că formula de repartizare a bazei fiscale consolidate va juca un rol cheie pentru impozitul pe profit atribuit fiecărui stat. Forța de muncă (determinată atât în funcție de masa salarială, cât și de numărul de angajați) și activele se vor aloca statului membru în care este efectuată munca sau în care sunt situate activele corporale. De asemenea, vânzările ar trebui să fie alocate statului membru de destinație a bunurilor sau serviciilor. Statele în care ponderea acestor factori este mare, vor avea o bază impozabilă pentru impozitul pe profit mai mare. La aceasta se va aplica o cotă de impozitare, ce va rămâne la alegerea fiecărui stat.

Pe de altă parte, precizează managerul Deloitte, trebuie ținut cont și de faptul că armonizarea bazei fiscale va duce la anularea facilităților existente (de exemplu amortizare fiscală, credit fiscal). Prin urmare, competitivitatea fiscală dintre state se va redefini în viitorul apropiat și statele care se vor adapta rapid schimbărilor vor avea de câștigat pe termen lung.

În concluzie, consecințele implementării unor reguli comune pot fi atât pozitive, cât și negative pentru țara noastră. O analiză din perspectivă bugetară, dar și a climatului investițional ar fi necesară astfel încât să poate fi identificate soluții pentru eventualele dificultăți înainte ca noile reguli să devină realitate, conchide Petrescu.
 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
impozit profit
deloitte
ana petrescu