Consultanți: Guvernul poate impune creșterea salariilor brute când va transfera contribuțiile sociale la angajat. Nu există piedici legale

Consultanți: Guvernul poate impune creșterea salariilor brute când va transfera contribuțiile sociale la angajat. Nu există piedici legale
scris 28 apr 2017

Guvernul analizează mai multe modalități pentru a trece în sarcina angajatului toate contribuțiile la pensie și sănătate, achitate în prezent parțial de angajator, păstrând, însă, nemodificat nivelul salariului net al angajatului. Posibilitatea majorării salariului brut în acest scop a stârnit controverse, însă nu există piedici pentru Guvern să opereze această majorare prin lege a declarat avocatul Gabriel Biriș, cel care a lansat această idee în toamna anului trecut. Similar, Ramona Jurubiță, partener la KPMG, afirmă că statul are capacitatea legală de a obține acest efect prin norme legale introduse la momentul modificărilor fiscale.

Ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a declarat recent că de la 1 ianuarie 2018 contribuțiile totale vor fi de 35%, reduse de la 39,25% (angajat+angajator), și vor fi datorate exclusiv de angajat. Programul de guvernare al PSD prevede reducerea din 2018 cu 4,25 puncte procentuale a totalului contribuțiilor, inclusiv prin eliminarea a 4 din cele 6 contribuții din prezent. Ar urma să fie eliminate contribuțiile pentru șomaj, concedii, creanțe salariale și risc de accidente.

Ar rămâne, astfel, doar contribuțiile pentru sănătate și asigurări sociale, datorate de către angajat. Reținerea și virarea acestora către stat ar urma să fie făcută, ca și acum, de angajator. Pentru a nu reduce salariul net al angajatului „se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creșterea acestuia cu 22,75%”, prevede programul de guvernare al PSD.

Majorarea salariului brut, astfel încât să includă echivalentul contribuțiilor plătite acum de angajatori, poate fi făcută de autorități simplu, prin modificarea Codului Fiscal, afirmă Gabriel Biriș, partener la firma de avocatură Biriș Goran.

„S-ar putea face prin modificare la Codul Fiscal. E o măsură tranzitorie. Gândiți-vă doar atât: Cum se poate modifica salariul minim prin lege sau prin hotărâre? Baza legală ar fi fost chiar prevederea din modificarea Codului Fiscal, inclusiv cu modificarea brutului, pentru că, până la urmă, prin lege și prin măsurile tranzitorii prevăzute în lege poți să faci orice modificare. Eu nu am găsit, la vremea respectivă (a propunerii din toamnă, n.r.), niciun fel de interdicție care să împiedice o astfel de modificare”, a spsus Biriș.

Pe Profit Insider - Big Brother fiscal: Fiecărei gospodării îi va putea fi luat patrimoniul la control. Veniturile cu sursă neidentificată vor fi impozitate direct cu 16% CITEȘTE ȘI Pe Profit Insider - Big Brother fiscal: Fiecărei gospodării îi va putea fi luat patrimoniul la control. Veniturile cu sursă neidentificată vor fi impozitate direct cu 16%

Avocatul afirmă că a analizat contextul juridic al unei astfel de măsuri în toamnă, când era secretar de stat la Finanțe, fără să identifice motive de contestare sau argumente împotriva unei legi de majorare a salariului brut.

„Ce motive? Că pe constituționalitate nu avem motive, eu nu am găsit. Cu excepția simplei afirmații că nu se poate, eu nu am văzut niciun argument că nu se poate. Am văzut doar niște opinii. La vremea respectivă eu am căutat argumente care să împiedice o astfel de formulă de ajustare și nu am găsit. Nu spun că am eu 100% dreptate sau că Guvernul are dreptate. Mă gândesc că ei au confirmat prin includerea în programul de guvernare că nu există interdicție. Atunci o faci prin lege. Pui prevederea în lege că în toate contractele aflate în derulare brutul se modifică prin înmulțire cu procentul acela, iar oamenii trebuie să respecte legea. Pot să o conteste, dar de ce ar face asta, că business-ul lor nu va fi afectat în niciun fel”, as spus avocatul.

Contractele de muncă în prezent în vigoare, de aproxiamtiv 5 milioane, nu ar trebui modificate imediat ca urmare a introducerii unei legi de creștere a brutului, a declarat Gabriel Biriș.

„Nu neapărat. Poți să dai o măsură tranzitorie (...) să nu faci act adițional la 5 milioane de contracte de muncă. Cu prima modificare o faci și pe asta. E prin efectul legii, nu cu acordul între părți”, explică avocatul.

Ramona Jurubiță, KPMG: Afirmația că nu există o baza legală care să-i permită Guvernului să impună în sectorul privat majorarea salariului brut mi se pare contestabilă

"De principiu, contractul individual de muncă este convenția prin care se materializează voință angajatorului și a viitorului salariat de a intră într-un raport juridic de muncă, în această convenție, negociată și liber consimțită, sunt prevăzute în limitele stabilite de legislație și de contractele colective de muncă, toate elementele necesare pentru cunoașterea condițiilor de desfășurare și de încetare a raportului de muncă, drepturile, obligațiile și răspunderile ambelor părți.

Salariul reprezintă unul dintre drepturile asupra căruia cele două părți ale raportului juridic de muncă au convenit și l-au prevăzut în mod expres în conținutul contractului, în conformitate cu aceleași dispoziții legale. Așadar, strict din punct de vedere legal, un terț față de acest contract individual de muncă nu poate interveni pentru a modifică acordul părților semnatare. Statul, terț raportat la contractul individual de muncă, încheiat între angajator și salariat, nu poate modifică ceea ce părțile au stabilit, respectiv nu poate majora sau diminua salariile acestora în mod direct.

Cuvintele cheie sunt, însă, în mod direct. În fapt, afirmația că în momentul de față nu există o baza legală care să-i permită guvernului să impună angajatorilor din sectorul privat majorarea salariului brut negociat în cadrul raporturilor de muncă existente, afirmație pe care o regăsesc în multe articole, mi se pare contestabilă.

Avem cel puțin două contra-exemple. Un exemplu direct ar fi majorarea periodică a salariului minim brut pe țară, prin hotărâre de guvern, ceea ce, conform art. 59 alin (3) din Codul muncii obligă angajatorul să garanteze în plata acest salariu, chiar dacă el este mai mare decât ceea ce părțile negocisera anterior hotărârii de guvern care decide majorarea. Avem de asemenea majorarea periodică a salariului mediu brut pe țară prin legea bugetului asigurărilor sociale, ceea ce are că efect indirect obligarea angajatorului român care are încheiat un contract de muncă cu un străin (alții decât rezidenții UE) să majoreze salariul respectivului străin, în caz contrar acesta din urmă pierzându-și dreptul de ședere în România, adică angajatorul ar trebui să renunțe de facto la angajatul respectiv.

În plus, faptul că în momentul de față nu există o lege al cărei efect direct sau indirect să-l constituie obligarea angajatorilor, cu prilejul modificărilor de legislație fiscală despre care se discuta, să majoreze salariile brute pentru a garanta salariile nete efectiv plătite înaintea modificărilor nu înseamnă că autoritățile din România ar fi lipsite de capacitatea legală de a obține acest efect prin norme legale introduse la momentul modificărilor fiscale.

Ce contribuții plătesc acum angajatorii și angajații

Angajator

CAS (asigurări sociale) 15,8%
CASS (asigurări sociale de sănătate)  5,2%
Șomaj (contribuția la fondul de șomaj) 0,5%
CCI (concedii și indemnizații) 0,85%
Creanțe salariale (FGPCS)  0,25%
Fond de risc și accidente 0,15%

Angajat

CAS (asigurări sociale) 10,5%
CASS (asigurări sociale de sănătate )  5,5%
Șomaj (contribuția la fondul de șomaj) 0,5%

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
guvern
contributii sociale
salariu brut
ramona jurubita
kpmg
gabriel biris
biris goran