Potrivit informațiilor Profit.ro, planul pentru luna aprilie a fost de 56 miliarde lei, iar Fiscul a colectat cu 1,6 miliarde lei peste această sumă, stabilind un nou record lunar.
De ce este important: Colectarea bună a ANAF ar fi benefică pentru finanțele statului. Un deficit bugetar mai redus sau chiar în linie cu ținta asumată pentru acest an, ar aduce un plus de încredere în ce stabilitatea bugetului într-un context dificil. Respectarea angajamentelor fiscale este urmărită cu atenție de către investitori, agenții de rating, dar și de către Comisia Europeană, cu care România are în derulare un plan fiscal pentru aducerea deficitului, până în 2031, sub ținta de 3% permisă în UE.
De asemenea important: Dacă în primele trei luni execuția bugetară a arătat bine inclusiv ca urmare a faptului că bugetul a fost aprobat abia în martie, iar unele cheltuieli au fost limitate din acest motiv, aprilie este prima lună în care aceste limite nu se mai aplică și, în plus, ajung la plată inclusiv unele cheltuieli amânate din ianuarie-martie. Luna aprilie este, astfel, una cu o presiune mai ridicată în ce privește deficitul bugetar.
Activitatea ANAF de strângere de venituri la buget a fost susținută de majorările de taxe decise de Guvern în vara anului trecut, dar și de măsurile luate la nivelul Fiscului pentru eficientizarea activității, precum și de unele schimbări în legislația fiscală.
Totodată, ANAF a început să deruleze controale mai eficient țintite, pe baza analizelor de risc efectuate, fiind identificate prejudicii mari și sume importante datorate la buget de către firme care nu au intrat până în prezent suficient în atenția ANAF.
O colectare bună de către ANAF înseamnă un deficit bugetar mai redus
Datele privind execuția bugetară pentru primele patru luni, inclusiv luna aprilie, ar urma să fie publicate spre finalul acestei luni.
În ultimele săptămâni, criza politică, cauzată de demiterea guvernului prin moțiune de cenzură în Parlament, a pus o presiune substanțială pe dobânzile la care se împrumută statul, dar și pe moneda națională.
În timp ce costurile de împrumut ale statului și-au revenit parțial, la un nivel înregistrat în urmă cu peste o săptămână, leul a pierdut teren semnificativ în raport cu euro, iar o revenire la nivelul anterior declanșării crizei politice, este puțin probabilă.
Evoluția pozitivă a costurilor la care se împrumută Guvernul a fost susținută în principal de perspectivele unei soluții la războiul SUA-Iran.
Execuția pentru primele trei luni, surprinzător de bună
Deficitul bugetar pentru primele trei luni s-a situat la 21,09 miliarde lei, 1,03% din PIB, comparativ cu 43,66 miliarde lei, 2,28%, în ianuarie-martie anul trecut. Veniturile au crescut cu 12,3%, cu un ritm mai accelerat la TVA, în timp ce avansul veniturilor bugetare din salarii (impozit și contribuții) a fost mai lent.
Cheltuielile, unde lipsa unui buget aprobat în primele trei luni a determinat împingerea unor cheltuieli către execuțiile din aprilie și mai, au scăzut cu 2,8%, cu scăderi la salariile bugetarilor (circa 3%), pensii și alte cheltuieli de asistență socială (0,2%), în timp ce la bunuri și servicii, precum și la dobânzi, creșterile au fost mai accelerate.
Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit cash este de 6,2% din PIB, iar cea pentru ESA de 6% din PIB, în linie cu angajamentele asumate față de CE.
Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB. În 2024, România a avut un deficit bugetar cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare mai redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
