Guvernul pregătește măsuri dure și ample pentru a descuraja folosirea procedurii insolvenței ca strategie de a face afaceri și de a evita plata datoriilor către stat, conform informațiiilor Profit.ro.
Acestea vor viza inclusiv tragerea la răspundere mai rapidă rapidă și simplă a administratorilor care devalizează firme pentru a le introduce în insolvență, prin limitarea semnificativă a perioadei în care o firmă poate sta în insolvență, prin restricții puse la înființarea de noi firme administratorilor și acționarilor care duc societăți în insolvență, precum și printr-o transparență mai mare în ceea ce privește publicarea planurilor de reorganizare și alte elemente ale procesului de insolvență, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Vicepremierul Barna Tanczos, fostul ministru al Finanțelor, conduce acum grupul de lucru al Guvernului responsabil de schimbarea legislației referitoare la insolvență.
Principalele surse de formare a GAP-ului de TVA (neîncasarea la TVA) sunt insolvențele și fraudele, adesea intercorelate. Din analiza internă a Ministerului Finanțelor a reieșit că aproximativ 30% din decalajul fiscal TVA este indus de insolvențe.
Modificarea legislației privind insolvențele nu este o inițiativă a Guvernului, ci un angajament asumat prin planul fiscal pe 7 ani, încheiat pe finalul anului trecut cu Comisia Europeană, pentru reducerea deficitului sub 3%.
Cele mai recente date (detalii mai jos), arată o pierdere la TVA a Guvernului de 54 miliarde lei în 2023.
Potrivit informațiilor Profit.ro, cele de mai jos sunt direcțiile de discuție și analiză în grupul de lucru format la nivelul Guvernului pentru înăsprirea legislației privind insolvența
Problema folosirii abuzive a regimului de protecție a insolvenței a mai fost ridicată și în trecut, fiind considerată una dintre cauzale importante de pierdere de venituri la bugetul statului. Guvernanții par, însă, acum mult mai deciși, presați și de presiunea pe finanțele statului
Astfel, administratorii care au scos active semnificative din firme sau au externalizat bani sau resurse prin diverse mecanisme, inclusiv contracte păguboase, iar ulterior au băgat firmele în insolvență vor fi trași la răspundere mai repede și mai simplu, pentru a descuraja fenomenul.
Răspunderea patrimonială va fi extinsă.
Persoanele care într-o perioadă de câțiva ani, de exemplu 5 ani, au administrat firme care au ajuns în insolvență sau faliment, vor fi restricționate de la inițierea de proceduri de insolvență pentru alte firme. Scopul măsurii ar fi să adauge o piedică suplimentară pentru persoane pentru care insolvenșa este un mod de operare.
De asemenea, restricții sunt gândite să fie aplicate și asociaților unei firme care intră în insolvență, deși măsura ar trebui să fie calibrată pentru a nu afecta acționari minoritari care nu au putere de decizie sau nu pot influența deciziile referitoare la activitatea firmei.
Coaliția de guvernare vrea să pună capăt și perioadelor foarte lungi în care firmele tergiversează procesul de insolvență. Astfel, după o perioadă de monitorizare, de maximum 9 luni, s-ar putea trece obligatoriu la reorganziare sau faliment.
Specialiștii din grupul de lucru al Guvernului caută și modalități prin care să fie evitată intrarea în insolvență ca strategie de business, în momente în care o firmă consideră că este oportună protecția față de creditori sau față de procedurile de executare. În acest scop, ar putea fi introduse unele verificări/analize pentru a determina dacă insolvența este justificată sau nu.
Pentru executările silite sunt luate în calcul variante de limitare a suspendării executării, în funcție de tipul creanței și de justificare.
Și practicienii în insolvență ar putea să fie vizați de modificările legislative la care lucrează Guvernul, pentru cazurile în care favorizează debitorul sau nu respectă termenele stabilite.
Este, de asemenea, în analiză și un nivel mai mare de transparență. în ce privește publicarea automată a planurilor de reorganizare, a rapoartelor și altor documente, precum și un registru național al firmelor în insolvență, în care să apară, eventual și administratorii sau asociații.
Insolvențele, responsabile de o treime din GAP-ul de TVA
Actualizarea legislației specifice insolvenței având ca obiectiv reducerea GAP-ului de TVA, este prevăzută în planul fiscal ca măsură pentru creșterea veniturilor statului în următorii ani. Astfel, va fi creat cadrul legal de atragere a răspunderii pentru administratorii legali care prin modul de administrare introduc în mod voit în insolvență IMM-urile care datorează impozite și taxe și apoi în faliment IMM-urile care au raportul dintre datorii față de buget și activul total mai mari de 50%.
Potrivit Ministerului Finanțelor, principalele surse de formare a GAP-ului de TVA (decalajul de TVA) sunt insolvențele și fraudele, surse care sunt adesea intercorelate. Din analiza internă a Ministerului Finanțelor a reieșit că aproximativ 30% din decalajul fiscal TVA este indus de insolvențe.
În consecință, va fi modificată legislația privind insolvența pentru a asigura un control mai mare asupra situațiilor companiilor care se declară în insolvență.
Pentru 2022, Comisia Europeană estimează, în cel mai recent raport, un decalaj de 30,6% între TVA care poate fi potențial încasată și TVA încasată, adică 41,8 miliarde lei, în scădere de la 34,8% în 2021.
Datele preliminare pentru 2023, indică o creștere a neîncasării la TVA la 33,7%, o înrăutățire față de 2022, dar totuși sub nivelul din 2021. Procentajul de neîncasare de 33,7% ar fi echivalent cu 54 miliarde lei.
