Criza guvernamentală, declanșată prin demisia lui Marcel Ciolacu, liderul PSD, din funcția de premier și prin decizia PSD de a ieși de la guvernare (miniștrii actuali urmând să rămână interimari), vine într-o perioadă complicată pentru finanțele statului. Ultimele informații ale Profit.ro relevă că România riscă acum suspendarea de fonduri europene pentru neîndeplinirea angajamentelor de reformă fiscală, un mesaj în acest sens al Comisiei Europene (CE) fiiind așteptat pentru început de iunie și urmând să reprezinte o lovitură puternică pentru bonitatea șubrezită a României pe piețele financiare externe.
Totodată, Guvernul în formulă de avarie riscă să pericliteze și o sumă de până la 13,5 miliarde de euro fonduri din PNRR, pentru care se află într-un proces dificil de renegociere cu Comisia Europeană.
De ce este important Deși procedura de suspendare de fonduri UE nu va viza pentru început sume foarte mari, iar România va avea timp să recupereze angajamentele nerespectate, o astfel de decizie a CE ar transmite investitorilor în datoria satului un semnal puternic de neîncredere în guvernarea de la București.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
De asemenea important Girul Comisiei este unul dintre ultimii piloni majori ai bonității României pe piețele financiare, în contextul în care bugetul statului este într-o stare deplorabilă.
Profit.ro a avertizat de la începutul lunii aprilie că România riscă inițierea de către Comisia Europeană a unei proceduri de suspendare de fonduri UE clasice, ca urmare a faptului că nu a fost respectat angajamentul de reformă fiscală prevăzut în planul fiscal pe șapte ani încheiat de România cu Comisia Europeană. Planul vizează reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB (ESA, standardul UE) anul acesta.
Deficitul s-a situat la 9,3% din PIB anul trecut.
Comisia Europeană are la începutul lunii iunie evaluarea periodică a planului fiscal (parte a semestrului european) pentru statele membre, iar așteptarea este, potrivit informațiilor Profit.ro, ca reprezentanții CE să constate că România nu a îndeplinit o reformă cheie din planul fiscal - reforma fiscală - și să recomande măsuri împotriva României pentru a determina respectarea angajamentelor fiscale.
Guvernul a tergiversat adoptarea măsurilor din planul fiscal, care ar fi trebuit să intre deja în vigoare la 1 aprilie, și a transmis că potențialele măsuri ar urma să fie discutate și adoptate în a doua jumătate a anului, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Măsurile, care ar viza creșteri de taxe, inclusiv TVA, au fost amânate din cauza alegerilor prezidențiale.
Potrivit informațiilor Profit.ro, scenariul de bază al Guvernului, înainte ca situația să fie complicată de criza guvernamentală, era ca potențiale măsuri fiscale să fie discutate în luna iunie, după mesajul dur al Comisiei Europene. Perspectivele sunt, însă, incerte în acest moment.
Destrămarea coaliției de guvernare ar putea reduce apetitul Executivului (în formula rămasă), dar și sprijinul parlamentar pentru măsuri mai ample de corecție fiscală.
Deficit de 2,3% din PIB după primele trei luni
Guvernul trebuie să reducă anul acesta deficitul bugetar ESA la 7% din PIB, conform cu planul fiscal pe 7 ani agreat cu Comisia Europeană, dar începutul de an nu este unul care să dea încredere economiștilor.
Ratingul suveran al României (bonitatea statului în ochii creditorilor) are perspectivă negativă din partea celor trei mari agenții de rating, prima evaluare fiind programată la finalul verii.
Cu cât trece timpul fără ca Guvernul să ia măsuri de corecție iar perioada rămasă până la final de an devine tot mai scurtă, cu atât măsurile vor trebui să aibă o amploare mai mare, pentru a asigura un impact puternic (reducere de cheltuieli sau creștere de venituri) într-un interval care devine tot mai scurt.
