Ministerul Finanțelor explică deficitul ESA: Nu au fost plătite facturi pe final de an și Comisia a retratat cheltuieli legate de dobânzi. Angajament privind respectarea țintei de deficit de 7% în acest an

Diferența dintre deficitul calculat pe baza standardelor interne (cash) de 8,65% din PIB pentru anul trecut și cel pe standard ESA (utilizat la nivel UE), anunțat astăzi de către Comisia Europeană la 9,3% pentru 2024, rezultă în principal din sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și din transpunerea dobânzilor (-9,6 miliarde lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată, a anunțat Ministerul Finanțelor.

Profit.ro a anunțat cu o săptămână în urmă, pe surse, nivelul deficitului ESA la 9,3%. De asemenea, Profit.ro a explicat, pe baza informațiilor obținute pe surse, cauzele diferențelor dintre nivelul deficitului cash și cel al deficitului ESA.

Ministerul admite astfel ceea ce știa toată lumea, anume că Guvernul are obiceiul de a amâna pe final de an plata unor facturi pentru începutul anului următor, ceea ce cosmetizează deficitul cash din anul încheiat în detrimentul deficitului cash din anul ce urmează.

CITEȘTE ȘI Inspectorii antifraudă au descoperit ore de muncă nedeclarate în activitatea de curierat prin aplicațiile Glovo, Tazz și Foodpanda

"Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale „cash" a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare.

Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 miliarde lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată. Facem precizarea că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferențe între deficitul ESA și deficitul cash. Chiar și în acest context, România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și, totodatã, va continua această traiectorie și în următorii ani, așa cum prevede Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană", potrivit comunicatului Ministerului Finanțelor.