Președintele interimar Ilie Bolojan, a avertizat, într-un interviu pentru Prima TV, că există ”trepidații la nivel global” care pot genera o nouă criză financiară.
”Când se cuplează un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o ușoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a spus Bolojan, care a propus trei măsuri rapide pentru reducerea deficitului: ”Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituțiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control și, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor”.
De asemenea, Ilie Bolojan a anunțat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, prin urmare România trebuie să atragă fondurile alocate până cel târziu în 2027. În caz contrar, vom pierde banii. Până acum, România a atras doar 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde, informează News.ro.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a fost întrebat dacă nu-l îngrijorează deficitul de 9,3% generat de coaliția de guvernare.
„Eu cred că pe orice om rațional, care înțelege ce înseamnă bugete, trebuie să îl îngrijorezi acest lucru. Pentru că, de fapt, ce înseamnă? Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcționăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi și cheltuieli cu dobânzile tot mai mari. Și gândiți-vă că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care n-am avut recesiune economică, n-am avut probleme. Or, în condițiile în care vedem că există niște turbulențe economice la nivel global și pare că există o încetinire a investițiilor, pentru că nu mai există o predictibilitate, există o încetinire a schimburilor comerciale.
M-am uitat zilele astea și am văzut, de exemplu, că în porturile din Statele Unite, de când a început acest război (comercial - n.r.) cu China, au scăzut schimburile comerciale, ca volum în porturi, cu 40%. Cu Europa, lucrurile încă mai sunt 90 de zile, dar cine știe cum se va termina. Oricum, deci, sunt niște trepidații care ne pot duce către recesiune. Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o ușoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a avertizat Ilie Bolojan.
Președintele interimar a cerut eliminarea cheltuielilor inutile și reforma companiilor de stat. De asemenea, Ilie Bolojan a anunțat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, așadar fie reușim să absorbim toți banii până la finalul anului 20207, fie vom pierde fondurile europene.
”Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituțiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control și, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbția de bani europeni. Una din discuțiile de zilele trecute cu Comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de țări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută. Deci, ori vă cheltuiți banii pe care-i aveți, ori, dacă nu, o să îi pierdeți. Eu cred că n-ar fi bine să pierdem acești bani, pentru că înseamnă investiții care nu se fac în România. Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situația în care sancționăm haotic, să creștem taxe și impozite și, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”, a explicat Ilie Bolojan.
România a primit o alocare de 28,5 miliarde de euro din PNRR, din care a reușit să absoarbă doar 9,4 miliarde, în condițiile în care au rămas mai puțin de doi ani pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Așadar, România riscă să piardă câteva miliarde de euro din PNRR, bani condiționați de reforme structurale.
Comisia Europeană (CE) a anunțat, marți, un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Cele mai ridicate deficite bugetare din UE au fost înregistrate în 2024 în România (‑9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (‑5,8%) și Slovacia (-5,3%). 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Statele care nu au raportat deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda și Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) și Portugalia (+0,7%).
