Sporul acordat bugetarilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare va fi limitat la 300 de lei brut lunar pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, prevede un proiect de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro. UPDATE Informațiile Profit.ro au fost confirmate de Ministerul Muncii.
VEZI MAI JOS EXPLICAȚIA GUVERNULUI
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Guvernul ar vrea ca măsura să se aplice începând cu iulie, în funcție de adoptarea proiectului Cum suma de 300 de lei este brută, unui bugetar i-ar rămâne net în jur de 170-175 de lei.
În prezent, sporul este de de până la 15% din salariul de bază pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar.
Aceasta pare a fi prima decizie majoră din setul de măsuri de austeritate vizând bugetarii, anunțate prin programul de guvernare. Bugetarii au beneficiat anul trecut de creșteri de salarii (unele categorii de creșteri mari), însă salariile acestora au fost înghețate de la începutul lui 2025.
De asemenea, numărul de zile de concediu de odihnă acordate suplimentar angajaților statului din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții, urmează să scadă de la 3-10 zile lucrătoare în plus pe an la 1-3 zile lucrătoare în plus, prevede proiectul analizat de Profit.ro.
Nu scapă de tăierea sporului nici angajați ai unor instituții cum ar fi Curtea de Conturi sau Consiliul Concurenței, potrivit proiectului.
"Prin prezentul proiect de act normativ se propune stabilirea cuantumului sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare până la 300 lei, pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice.
Această măsură are în vedere limitarea cheltuielilor bugetare permanente în vederea asigurării sustenabilității finanțelor publice.
Proiectul propune reducerea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar între 1-3 zile lucrătoare cărui cuantum poate fi negociate prin contracte sau acorduri colective de muncă încheiate cu organizațiile sindicale reprezentative sau în lipsa acestora cu reprezentatii salarialilor", arată Guvernul în proiectul pregătit.
Guvernul vrea să obțină economii de 1,345 miliarde lei la bugetul statului în 2025 cu această măsură și argumentează necesitatea adoptîrii acestei tăieri de cheltuială publică prin deficitele bugetare ridicate și creșterile salariale foarte mari de anul trecut (+24%, la 164 miliarde lei cheltuieli de personal în sectorul public).
Impactul de 1,345 miliarde de lei este calculat pentru jumătate de an, astfel că pentru un an întreg ar fi un impact dublu, o economie de 2,7 miliarde de lei la bugetul statului.
Măsuri dure pregătite în programul de guvernare - tăierea numărului de angajați de la stat cu 20%
De asemenea, programul de guvernare prevede reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030, precum și creșterea cu 20% a bazei de contribuabili la sănătate, prin eliminarea excepțiilor, de la 6,3 milioane în prezent.
În administrația publică centrală, principalii angajatori sunt Ministerul Educației, cu aproape 309.000 de posturi ocupate, Ministerul Afacerilor Interne, cu circa 125.700 de polițiști și jandarmi, precum și Ministerul Apărării, cu circa 76.500 de posturi ocupate. Sănătatea are 98.982 posturi (Ministerul Sănătății și spitale finanțate din FNUASS, fără cele d ela locale), iar învățământul superior 70.447 posturi.
Programul de guvenare vizează și reducerea sporurilor din sectorul public.
ARGUMENTUL GUVERNULUI
2.2. Descrierea situației actuale
Cheltuielile de personal au crescut în cursul anului 2024 ca urmare a majorărilor salariale acordate pentru întreg personalul din sectorul public de la 132 mld lei la 164 mld lei cu o valoare nominală de +32 mld lei, respectiv cu un procent de +24%, reprezentând în anumite situații pentru anumite categorii de personal din sectorul public avansuri la Legea salarizării unice ca reformă asumată prin Planul național de redresare și reziliență, iar în acest context pentru a respecta traiectoria de ajustare a deficitului bugetar potrivit planului bugetar pe termen mediu și lung este necesară reducerea unor categorii de cheltuieli de personal.
Potrivit Recomandării Consiliului Uniunii Europene din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România (2020/C 116/01) România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului bugetar excesiv.
Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024 (COM(2024) 623 final), România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu.
De asemenea, potrivit planului bugetar pe termen mediu și lung, România și-a asumat o traiectorie de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în anul 2024 la sub 3% în anul 2031 pe baza unor ipoteze care țin de cheltuielile publice și de evoluția acestora în perioada 2025 - 2031 care să determine o ajustare de 6 ppt, respectiv o reducere de la 41,9% din PIB la 35,9% din PIB în anul 2031, iar în acest context sunt necesare o serie de măsuri pentru reducerea ponderii cheltuielilor publice în PIB.
Totodată, Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031 prezintă angajamentul României către Comisia Europeană de reintrare pe o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, precum și reformele și investițiile care stau la baza acestei construcții bugetare precum și la extinderea perioadei de timp pentru ajustarea deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani.
O contribuție la cheltuielile de personal o constituie acordarea sporurilor pentru condiții de muncă de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, potrivit prevederilor art.23 din Legeacadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. Dintre sporurile pentru condiții de muncă prevăzute de lege, în anexele la aceasta este reglementată acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă de până la 15% din salariul de bază pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, dar nu mai mult de 1500 lei brut lunar.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 3 - 10 zile lucrătoare.
2.3. Schimbări preconizate
Prin prezentul proiect de act normativ se propune stabilirea cuantumului sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare până la 300 lei, pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. Această măsură are în vedere limitarea cheltuielilor bugetare permanente în vederea asigurării sustenabilității finanțelor publice.
Proiectul propune reducerea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar între 1-3 zile lucrătoare cărui cuantum poate fi negociate prin contracte sau acorduri colective de muncă încheiate cu organizațiile sindicale reprezentative sau în lipsa acestora cu reprezentații salariaților.
