Tăierea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare până la un cuantum maxim de 300 lei brut, aproximativ 172 lei net/lună - anunțată de Profit.ro - este total nejustificată și sfidează angajații care se expun la riscuri de vătămare pe durata exercitării atribuțiilor de serviciu, transmite Sindicatul din România al Polițiștilor Europeni - Europol.
Se reclamă că prima tăiere a veniturilor bugetarilor este prin ordonanță de urgență "anunțată peste noapte".
"Și nu vorbim despre riscuri precum durerile dorsale, expunerea la plictiseală sau durerile oculare de la privitul TikTok-ului. Vorbim despre riscurile efective ale celor care lucrează în temperaturi extreme, inhalare și expunere la substanțe toxice, expunere la bacterii, viruși etc.
Prin acest OUG, nu se mai face nicio distincție: toți angajații din sistemul public primesc până la 172 lei pentru aceste riscuri.
Mai mult, deși speranța de viață a angajaților din România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, în lipsa oricăror măsuri reale de recuperare și refacere a capacității de muncă, Bolojan propune limitarea concediului suplimentar de odihnă pentru salariații care își desfășoară activitatea în condiții periculoase și vătămătoare la doar 1–3 zile pe an.
Această măsură echivalează cu eliminarea oricărei forme de compensare sau de ameliorare a riscurilor la care acești angajați sunt expuși zilnic prin natura muncii lor.
Este dovada clară că noul Guvern nu va mai aplica principiile enunțate frumos înainte de a-și primi mandatele – acele principii care vorbeau despre eliminarea sinecurilor, reducerea bugetelor pentru partide, măsuri punctuale pentru veniturile exagerate ale clientelei politice care ocupă funcții publice. Nimic din aceste promisiuni nu va mai fi onorat.
Sacrificații de serviciu vor fi tot cei cu veniturile cele mai mici, care sunt, de fapt, și cei care țin în viață aparatul bugetar", este reacția sindicatului.
Și Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru din Guvern critică intenția Executivului de a reduce cuantumul sporului pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase afirmând că tăierile sunt făcute la cei care muncesc, nu de la demnitarii numiți politic.
Angajații cer premierului să taie din „grăsimea” politică.
„Aceste măsuri reprezintă, în fapt, o tăiere mascată a veniturilor și o minimizare a riscurilor reale la care sunt expuși angajați din toate domeniile bugetare – de la personal medical până la funcționari, care lucrează în medii toxice, insalubre sau solicitante fizic și psihic”, se spune într-un comunicat al sindicaliștilor de la Guvern.
Aceștia reproșează Guvernului că invocă reforma statului, dar în paralel a creat noi funcții de demnitate publică, la care se adaugă și alte posturi nou înființate.
„Vicepremieri în plus, fiecare cu 4–6 consilieri, cu câte trei secretari de stat per cabinet, fiecare cu alți consilieri, plus șoferi, autoturisme, birouri, fonduri de protocol etc. Este o distribuire cinică a resurselor: reduceri pentru cei care muncesc, privilegii pentru cei care conduc. Aceasta nu este reformă; este dispreț față de munca noastră, față de sănătatea noastră, față de drepturile noastre”, precizează sursa citată.
Angajații Guvernului cer premierului Ilie Bolojan să retragă proiectul de OUG, să reia dialogul social și să nu mai adopte „peste noapte” măsuri care au impact salarial.
„Nu vom accepta ca statul să fie „suplu” doar acolo unde doare mai puțin politic – adică pe spatele celor care muncesc. Statul nu se „subțiază” tăind din drepturile celor care muncesc, ci din „grăsimea” politică ce parazitează bugetul public”, se mai spune în comunicat.
În prezent, sporul este de de până la 15% din salariul de bază pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar.
Aceasta pare a fi prima decizie majoră din setul de măsuri de austeritate vizând bugetarii, anunțate prin programul de guvernare. Bugetarii au beneficiat anul trecut de creșteri de salarii (unele categorii de creșteri mari), însă salariile acestora au fost înghețate de la începutul lui 2025.
De asemenea, numărul de zile de concediu de odihnă acordate suplimentar angajaților statului din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții, urmează să scadă de la 3-10 zile lucrătoare în plus pe an la 1-3 zile lucrătoare în plus, prevede proiectul analizat de Profit.ro.
Nu scapă de tăierea sporului nici angajați ai unor instituții cum ar fi Curtea de Conturi sau Consiliul Concurenței, potrivit proiectului.
"Prin prezentul proiect de act normativ se propune stabilirea cuantumului sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare până la 300 lei, pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice.
Această măsură are în vedere limitarea cheltuielilor bugetare permanente în vederea asigurării sustenabilității finanțelor publice.
Proiectul propune reducerea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar între 1-3 zile lucrătoare cărui cuantum poate fi negociate prin contracte sau acorduri colective de muncă încheiate cu organizațiile sindicale reprezentative sau în lipsa acestora cu reprezentatii salarialilor", arată Guvernul în proiectul pregătit.
Guvernul vrea să obțină economii de 1,345 miliarde lei la bugetul statului în 2025 cu această măsură și argumentează necesitatea adoptîrii acestei tăieri de cheltuială publică prin deficitele bugetare ridicate și creșterile salariale foarte mari de anul trecut (+24%, la 164 miliarde lei cheltuieli de personal în sectorul public).
Impactul de 1,345 miliarde de lei este calculat pentru jumătate de an, astfel că pentru un an întreg ar fi un impact dublu, o economie de 2,7 miliarde de lei la bugetul statului.
Măsuri dure pregătite în programul de guvernare - tăierea numărului de angajați de la stat cu 20%
De asemenea, programul de guvernare prevede reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030, precum și creșterea cu 20% a bazei de contribuabili la sănătate, prin eliminarea excepțiilor, de la 6,3 milioane în prezent.
În administrația publică centrală, principalii angajatori sunt Ministerul Educației, cu aproape 309.000 de posturi ocupate, Ministerul Afacerilor Interne, cu circa 125.700 de polițiști și jandarmi, precum și Ministerul Apărării, cu circa 76.500 de posturi ocupate. Sănătatea are 98.982 posturi (Ministerul Sănătății și spitale finanțate din FNUASS, fără cele d ela locale), iar învățământul superior 70.447 posturi.
Programul de guvenare vizează și reducerea sporurilor din sectorul public.
