Pachetul de măsuri pentru echilibrarea deficitului bugetar anunțat ieri de Guvern, după ce a fost prezentat anterior în premieră de Profit.ro, este unul privit drept "copleșitor" de către economiști și antrepenori.
Vezi mai jos mesajele transmise Profit.ro de către antreprenori
Piețele financiare, Comisia Europeană și agențiile de rating așteptau de la Guvern un pachet solid, mai ales pe creșterea veniturilor, adică majorări de taxe, iar măsurile prezentate asigură investitorilor siguranța că România a operat corecții suficient de tari pentru stabilizarea finanțelor. Pe termen scurt, obiectivul privind finanțele țării va fi atins, însă impactul asupra unei economii românești slăbite, despre care premierul a afirmat că ar fi deja în ușoară scădere, nu trebuie neglijat.
Presiunea foarte mare din ultimele luni pentru creșterea taxelor a venit parțial dintr-o evaluare a instituțiilor străine privind fiscalitatea mai scăzută din România, dar și dintr-o lipsă mare de încredere în eventualele promisiuni ale autorităților române privind tăierile de cheltuieli.
Cum nimeni nu mai avea încredere în anunțuri de tăiere de cheltuieli, opțiunile României pentru stabilizarea finanțelor s-au îngustat tot mai mult până Guvernul a trebuit să dea piețelor financiare ceea ce și-au dorit, creșteri de taxe, dar în special majorarea TVA, inclusiv a cotei generale, considerată esențială.
Comisia Europeană a avut o implicare majoră în întocmirea acestui pachet de măsuri (potrivit surselor Profit.ro un ministru s-a întors de la Bruxelles cu această listă de măsuri), astfel că evaluarea la care ar urma să fie supus în procedura de deficit excesiv în care se află România ar trebui să fie una pozitivă.
De asemenea, România are programată pe 15 august prima evaluare din partea unei agenții de rating, Fitch, riscul fiind major pentru retrogradarea calificativului de țară de pe ultima treaptă recomandată investitorilor, în categoria junk. Moody's și S&P vor urma în septembrie și octombrie. România are perspective negative din partea celor trei agenții, dar pachetul de măsuri anunțat ar trebui să ofere agențiilor de rating siguranța că finanțele statului se stabilizează.
Primele reacții la pachetul de măsuri au fost pozitive pe piețele financiare, atât pentru leu, cât și pentru dobânzile statului, mai puțin, însă, pentru piața de capital. Multe companii vor fi afectate de creșterea taxelor sau de impactul economic al acestor măsuri, însă pe termen mediu și lung, corectarea dezechilibrelor din finanțele publice ar putea duce la o creștere mai sănătoasă.
Deocamdată, antreprenorii se arată puternic îngrijorați în mesajele transmise Profit.ro
Cea mai mare organizație patronală din România, Concordia, își exprimă profunda îngrijorare și nemulțumire față de pachetul de măsuri fiscale.
"Deși înțelegem imperativul echilibrării bugetare și urgența gestionării deficitului record, constatăm cu dezamăgire că din nou mediul privat și cetățenii vor purta povara principală a acestor măsuri.
O supraimpozitare agresivă a sectorului privat
Pachetul anunțat reprezintă o nouă lovitură pentru mediul de afaceri prin măsuri care se cumulează și se amplifică reciproc:
• Creșterea dramatică a TVA-ului – de la 19% la 21% pentru cota standard și de la 9% la 11% pentru alimente și medicamente – va lovi direct în puterea de cumpărare a românilor și va crește substanțial costurile operaționale pentru toate companiile. De asemenea, vom asista la noi pusee inflanționiste, în condițiile în care România are deja cea mai ridicată rată a inflației din UE.
• Măsura prin care sectorul HoReCa trece de la 9%, la 11% TVA va afecta foarte multe afaceri din această industrie, deja fragilizată.
• Majorarea impozitului pe dividende de la 10%, la 16% – o creștere cu 60% într-o singură măsură – reprezintă o supraimpozitare nejustificată a investitorilor și antreprenorilor care au contribuit la dezvoltarea economiei românești. În doar trei ani, acest impozit s-a dublat, de la 8% la 16%, descurajând investițiile și dezvoltarea mediului antreprenorial.
• Creșterea accizelor cu 10% pentru combustibil, alcool și țigări. În cazul carburanților, această creștere va afecta direct costurile de transport și operaționale ale tuturor companiilor, reducând competitivitatea economiei românești, într-o perioadă foarte dificilă pentru economiile statelor europene. Creșterea cumulată de 15% a accizei la bere, în 2025, este cea mai agresivă de până acum și se produce cu ignorarea unui calendar predictibil de creștere graduală a accizei la bere pentru 2025 și 2026, aprobat nu mai departe de luna octombrie a anului trecut. Acest lucru va pune o presiune semnificativă pe un sector al berii cu o contribuție anuală la PIB de 3 miliarde de euro.
Creșterea accizelor se estimează că va genera venituri bugetare de 1,5 miliarde lei în 2025 și aproape 5 miliarde lei în 2026, acestea fiind de fapt costuri care se vor răsfrânge asupra întregii economii prin creșterea prețurilor la transport și distribuție.
• Suprataxarea profiturilor băncilor se va transfera inevitabil în costuri pentru întreaga economie, afectând accesul companiilor la finanțare și majorând costurile creditelor pentru toate sectoarele economice, inclusiv pentru populație.
Toate aceste măsuri se vor transfera în prețuri, afectând consumatorii și reducând puterea de cumpărare, ceea ce va duce la o contracție economică și la reducerea bazei fiscale pe termen mediu.
În același timp, Guvernul nu a luat în considerare taxarea coletelor non-UE scutite de taxe vamale, măsură prin care ar fi putut adresa o problemă reală de concurență neloială, preferând să taxeze suplimentar companiile românești. Acestea vor fi acum și mai vulnerabile în fața giganților asiatici.
În plus, atragem atenția asupra faptului că pachetul de măsuri a fost conceput și anunțat fără o consultare prealabilă cu mediul de afaceri. Partenerii sociali nu au fost implicați în elaborarea acestor măsuri, deși efectele lor se vor răsfrânge direct asupra a mii de companii și sutelor de mii de locuri de muncă.
Mesajul nostru către Guvern
Înțelegem necesitatea echilibrării bugetului și recunoaștem gravitatea situației fiscale moștenite. Cu toate acestea, soluția nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat și a cetățenilor, care au demonstrat reziliență și capacitatea de a genera venituri pentru bugetul național, chiar și în cele mai dificile perioade.
Mediul de afaceri românesc a purtat în spate această economie timp de decenii și a continuat să contribuie masiv la bugetul național. Nu este corect ca din nou să fim noi cei care plătim prețul reformelor necesare, în timp ce reformele structurale ale aparatului bugetar rămân superficiale.
Recunoaștem experiența administrativă a premierului Ilie Bolojan și înțelegem urgența măsurilor. Cu toate acestea, abordarea aleasă pune din nou o povară disproporționată pe sectorul privat, care este deja supraimpozitat și suprataxat comparativ cu multe țări din regiune.
Confederația Patronală Concordia solicită:
• Consultări urgente și transparente cu toate organizațiile patronale reprezentative înainte de adoptarea finală a acestor măsuri, pentru a identifica alternative mai echilibrate.
• Evaluare reală a impactului cumulat al acestor măsuri asupra competitivității economice și asupra capacității companiilor de a-și menține operațiunile și locurile de muncă.
• Un program credibil de reducere a cheltuielilor publice care să fie proporțional cu efortul cerut sectorului privat și să demonstreze că reformele se aplică în mod echitabil în întreaga economie.
• Perioade de tranziție adecvate pentru implementarea măsurilor, pentru a permite companiilor să se adapteze gradual la noile condiții fiscale.
• Reforma urgentă a ANAF în vederea rezolvării problemei evaziunii fiscal
• Un termen clar pentru eliminarea măsurilor ce produc distorsiuni economice, adică, din nou, predictibilitate
• Demararea discuțiilor în vederea identificarii celor mai potrivite măsuri care să susțina revenirea economică.
România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate și durabile. Mediul de afaceri nu poate continua să ducă singur povara unei economii naționale, în timp ce ineficiențele structurale ale statului rămân nerezolvate. Solicităm consultări clare și imediate pentru a găsi împreună soluții care să nu compromită viitorul economic al României.
Dragoș Sîrbu, acționar și director general Flanco Retail, semnalează că autoritățile au refuzat ani de zile să ia taurul de coarne, amânând decizii importante în ceea ceea ce privește finanțarea și restructurarea cheltuielilor statului, astfel încât deciziile Guvernului din aceste zile vor fi mult mai dure decât ar fi fost ele luate cu 2 sau 3 ani în urmă.
"Consumul înseamnă încredere, încrederea în viitor. Odată cu scăderea veniturilor pentru un număr atât de mare de persoane (pensionari, bugetari) și concomitent cu creșterea costurilor și pentru ei, dar și pentru restul populației (impozite și taxe mai mari, energie neplafonată, dobânzi mai mari, euro mai scump etc), acest sentiment al încrederii se va zdruncina serios.
Consumul va fi afectat (istoria ne spune că vor fi afectate mai ales produsele de folosință îndelungată - autoturisme, mobilă, electro-IT, apoi vacanțele, probabil hainele), în general orice cheltuială de impuls sau care poate fi amânată.
De afectat, cu siguranță tot consumul va fi afectat. Întrebarea este pentru cât timp? Și aici mă gândesc că poate sunt și ceva raze de optimism.
Cred că tindem să facem analogii cu anul 2009, dar nu suntem acolo. Sau restul lumii nu e acolo. Numai noi în România ne-am pus singuri pe buza prăpastiei financiare (alegând tot felul de conducători nepregătiți și nepricepuți), restul țărilor din Uniunea Europeană au alt fel de probleme.
Așa încât, probabil că vom trece mult mai ușor prin perioada următoare decât am fi făcut-o într-o criză financiară generală. În plus, avem totuși bani europeni de accesat, avem investiții, băncile sunt capitalizate, șomajul e foarte mic, sunt industrii cu potențial de creștere foarte mare, avem un an agricol foarte bun ș.a.m.d.
Ne va costa mai mult, dar vom supraviețui. Sper să fie așa și cu succes la final, pentru că cealaltă cale va fi prăbușirea iremediabilă.
PS. Deși înțeleg argumentele economice, aș fi evitat CASS-ul la pensiile obișnuite (oameni simpli, care au muncit o viață) … sunt atât de multe alte lucruri de făcut până la pensiile obișnuite…", spune acesta.
Cristian Pelivan, Director executiv al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), arată că majorarea TVA și orice altă creștere de taxe nu fac decât să sancționeze companiile cinstite și să îi premieze pe evazioniști, pentru care încălcarea legii va deveni mai profitabilă.
Indică un studiu conform căruia 77% dintre comercianții români - online și offline - se așteptau la o scădere a vânzărilor încă dinaintea anunțului majorării taxelor, ca urmare a concurenței neloiale a platformelor asiatice. Potrivit unui studiu al Svensk Handel, asociația suedeză pentru comerț, dacă un comerciant european ar alege să nu respecte reglementările în vigoare, așa cum se întâmplă de multe ori în cazul platformelor asiatice, prețurile produselor sale ar putea fi chiar și cu peste 60% mai mici, arată acesta.
"În acest context, creșterea taxelor, fără a fi însoțită de măsuri reale de combatere a evaziunii și a concurenței neloiale, va accentua migrația consumatorilor români către platforme non-UE, va duce la închiderea multor companii românești și la pierderea de locuri de muncă.
Din păcate, cel puțin în ceea ce privește comerțul electronic, aceste măsuri lipsesc, ba mai mult, platformele asiatice sunt sprijinite pentru construirea de HUB-uri logistice în vestul țării", arată directorul ARMO.
Alte mesaje transmise Profit.ro
Cătălin Pozdarie, CEO Hervis Sports: Această măsură este una justă și normală în contextul actual. România avea una din cele mai mici cote de TVA din UE, în condițiile în care avem cel mai mare deficit bugetar. Această măsură trebuie însă urmată de reducerea cheltuielilor bugetare, altfel va fi percepută din nou ca o povară, în care toți plătesc pentru dezmățul din buget.
Sorin Minea, acționar Angst: Măsura (creșterea TVA, n.r.) va duce la creșteri de prețuri începând cu 2% (mult peste), scăderea consumului și … ce o mai da Dumnezeu.
Tiberiu Stoian, fondatorul producătorului de ambalaje biodegradabile Exonia, cu investiții în producția și distribuția de ambalaje din polimeri, IT, imobiliare și agricultură în România și SUA: TVA crește, iar nervii antreprenorilor pocnesc primii! Majorarea TVA nu pică deloc bine în mediul de afaceri. Din contră, este ca un bobârnac peste nasul unui om deja răcit.
Dacă se merge cu 21% sau chiar 25%, antreprenorii nu doar că strâmbă din nas, ci deja sunt nevoiți să facă calcule de avarie.
În industrie, toată lumea vorbește despre scumpiri, consum în picaj și un cash-flow care se va înnoda ca o sfoară udă.
Dacă ești în zona producției — și mai ales în ambalaje, cum este cazul fabricii EXONIA — vestea vine cu greutate: materiile prime, utilajele, logistica, toate se vor umfla la preț.
Iar dacă încerci să te descurci „mușcând” din marja și așa redusă, nu-i exclus să-ți rupi dinții.
Pentru firmele din industria prelucrătoare de ambalaje, riscurile sunt clare: clienți care vor strâmba din nas la prețuri noi, stocuri mai scumpe, plăți mai lente și o presiune constantă să-ți faci treaba cu mai puțini bani și aceia mai greu de încasat. Nu e SF, e realitatea care bate la ușă.
Ce urmează? Unii își vor pune investițiile pe pauză, alții vor strânge cureaua sau vor fuziona ca să nu se scufunde singuri. Iar cine are fler, începe de pe acum să-și refacă socotelile, să-și renegocieze contractele și să taie unde doare mai puțin.
Pe scurt: TVA crește, dar pentru mulți, profitul s-ar putea să o ia la vale. Dacă nu vine și statul cu ceva cap și coadă, valul ăsta fiscal riscă să transforme afacerile mici și mijlocii într-un joc de domino, cu efecte inverse celor anticipate de guvern, pentru bugetul statului. Și nimeni nu vrea să fie piesa care cade prima.
Roxana Epure, Managing Partner NextUp: De data aceasta, nu mai contează în ce industrie activezi. Contează că aceste creșteri, de impozite, de taxe, pun presiune în general pe mediul de afaceri.
De data aceasta, nu mai e de ajuns să umblăm la venituri în mod exclusiv. E nevoie să umblăm serios și la cheltuieli. Ca în orice raport de profit & loss. Când ești pe minus, umbli și la venituri, dar și la cheltuieli, ca să diminuezi minusul.
Creșterea de TVA nu va afecta în mod direct afacerile care vând B2B, dar va limita consumul. Tot pe consumator îl vor afecta și creșterile de cost la apă, la energie. Sigur, ca recul, consumatorul, la nivel individual, va limita el însuși consumul de tot ce nu e obligatoriu.
Totuși, am văzut că de data aceasta, măsurile anunțate sunt clare, exacte, cu calcule de venit pe fiecare creștere de taxe și pe fiecare limitare de cheltuială.
Noi, antreprenorii, știm că mai vin și alte schimbări. Și, așa cum, în unanimitate a anunțat în repetate rânduri, mediul privat nu mai suportă creșteri de taxe nelimitate și ne temem cu toții că altele în plus vor bloca economia locală. Antreprenorii nu se tem că pierd din profit, ci că nu pot suporta costuri în plus pentru a face investiții, pentru a-și plăti angajații. Și nici noi, nici Guvernul nu ne dorim asta. Deci, facem din nou apel la înțelegerea și responsabilitatea reprezentanților să înțeleagă că contribuabilul român, mai ales cel mic, nu mai poate să ducă și alte taxe.
Găsesc că azi am pierdut un pic mingea din mână: avem un „incendiu” de stins, deficitul. Și am uitat că secretul colectării corecte stă într-o digitalizare corectă. Statul român colectează date, dar nu știe încă ce să facă cu ele.
Facem pași de furnică, deși ambițiile României în privința digitalizării au fost enorme din 2021 încoace. Site-ul ANAF iar nu a mers pe 30 iunie, când contribuabilii s-au aliniat TOȚI la SAF-T. Digitalizare în stil mioritic.
Aș propune să inovăm relația dintre contribuabil și stat: hai să trimitem informații pe bandă rulantă, să facem verificări încrucișate automat, nu manual, să construim o platformă user friendly de comunicare între contribuabil și stat.
Așa, le-am lăsa afacerilor românești mai mult loc să inoveze. În industria software, ritmul nu va încetini, pentru că este un mediu competitiv, pentru noi e obligatoriu să ne aliniem la noile tehnologii, să investim în research și implementare de AI. Ne-ar fi însă mai ușor dacă nu am consuma atâtea resurse să modificăm modificarea fiscală modificată ieri, pentru că alaltăieri nu am modificat-o bine.
