Proiectul de lege adoptat de Guvern va fi trimis în Parlament pentru aprobare.
Perioada de reflecție de 12 luni și obligații stricte de declarare
Proiectul de lege stabilește o perioadă de reflecție de 12 luni atât înainte, cât și după exercitarea unei funcții sau demnități publice. Astfel, persoanele vizate nu vor putea lua decizii sau încheia contracte în numele instituțiilor publice cu entități private la care au lucrat în ultimul an și, după încetarea mandatului, nu vor putea lucra în sectorul privat în domenii în care există risc de conflict de interese fără aviz favorabil din partea instituției de proveniență, arată G4Media.
Toate persoanele vizate vor fi obligate să depună declarații pe propria răspundere la numirea sau încetarea mandatului, precum și să notifice intenția de a ocupa funcții în mediul privat. Contractele încheiate cu încălcarea acestor reguli încetează de drept.
”2) Prin restricția pre-angajare se înțelege condiția impusă de lege persoanelor de la art. 72 alin. (1), ca pe o perioadă de 12 luni de la data numirii, alegerii sau angajării, să nu exercite activități de supraveghere sau control și să nu participe la încheierea de contracte, în numele sau pe seama autorității sau instituției publice, cu persoana juridică de drept privat la care a desfășurat o activitate profesională, cu titlu remunerat sau neremunerat, în ultimele 12 luni anterioare numirii, alegerii sau angajării.
(3) Prin restricția post-angajare se înțelege condiția impusă de lege persoanelor de la art. 72 alin. (1), ca pe o perioadă de 12 luni de la încheierea mandatului sau încetarea funcției sau activității, să nu exercite activități profesionale, cu titlu remunerat sau neremunerat, la o persoană juridică de drept privat, contrar avizului emis în condițiile prezentei legi”, se arată în proiectul de lege.
Verificarea restricțiilor pre-angajare
(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a verifica depunerea de către persoanele de la art. 72 alin. (1) a unei declarații pe propria răspundere care să ateste că au luat cunoștință de restricțiile pre-angajare și au indicat angajatorul sau, după caz, angajatorii din ultimele 12 luni.
(2) Pe perioada de reflecție și în decursul a 6 luni după încetarea acesteia, verificarea respectării condiției de la art. 71 alin. (2) se realizează de instituțiile sau autoritățile publice în care sunt numite, angajate sau își desfășoară activitatea.
(3) În cazul Prim-Ministrului și a miniștrilor, declarația privind restricțiile pre-angajare se depune la Cancelaria Prim-Ministrului.
Verificarea restricțiilor post-angajare
(1) Pe perioada de reflecție și în decursul a 6 luni după încetarea acesteia, verificarea respectării condiției de la art. 71 alin. (3) se realizează de instituțiile sau autoritățile publice în care sunt numite, angajate sau își desfășoară activitatea.
(2) Declarația post-angajare a Prim-Ministrului se depune la Cancelaria Prim-Ministrului, iar ale miniștrilor la ministerul pe care l-au condus.
(3) La momentul depunerii declarației de la art. 73 alin. (2) lit. b), persoanelor de la art. 72 alin. (1) li se pune la dispoziție, de către instituția sau autoritatea publică în care și-au exercitat demnitatea, funcția sau și-au desfășurat activitatea, lista activităților derulate în ultimele 12 luni în cadrul instituției sau autorității publice.
Cine intră sub incidența noilor reguli
Lista cuprinde o paletă largă de categorii: membri ai Guvernului, aleși locali, funcționari publici, consilieri prezidențiali și consilieri de stat, personal contractual din instituțiile publice implicat în achiziții, audit, reglementare, autorizare sau control. Sunt incluși și experții cooptați în afara organigramei pentru proiecte finanțate din fonduri publice.
Singurele excepții vizează personalul din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională (cu excepția miniștrilor și secretarilor de stat).
ANI, instituția-cheie în monitorizare
Proiectul extinde atribuțiile Agenției Naționale de Integritate, care va deveni instituția centrală responsabilă pentru verificarea și sancționarea respectării restricțiilor pre- și post-angajare. Inspectorii de integritate vor putea aplica sancțiuni directe, iar instituțiile publice vor fi obligate să desemneze responsabili pentru monitorizare.
De asemenea, ANI va publica anual statistici privind respectarea acestor reguli, inclusiv numărul notificărilor și sancțiunilor aplicate.
Sancțiuni dure pentru persoane și angajatori
Nerespectarea obligațiilor atrage amenzi de până la 50.000 de lei pentru persoanele care încalcă restricțiile, dar și sancțiuni pentru angajatorii privați care încheie contracte cu foști oficiali aflați sub interdicții.
În plus, foștii demnitari pot fi privați de dreptul de a mai ocupa funcții publice timp de până la trei ani.
Context internațional: presiunea OCDE și GRECO
Adoptarea acestui proiect de lege vine pe fondul recomandărilor formulate de OCDE și de GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei. România s-a angajat să implementeze reguli clare privind conflictul de interese în procesul de pre- și post-angajare pentru a finaliza evaluările necesare aderării la OCDE în 2026.
Guvernul subliniază că măsurile sunt esențiale pentru a limita fenomenul „revolving door” – migrația dintre sectorul public și cel privat – și pentru a întări încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Premierul Bolojan a declarat recent că Guvernul este pe cale să găsească formula constituțională pentru a interzice cumulul pensiilor cu salariul în sistemul bugetar, măsură care trebuie luată în perioada următoare.
”Interdicția cumulului pensiei cu salariul este un element important pe care cred că trebuie să-l punem în practică și suntem pe cale să găsim formula Constituțională pentru a pune acest proiect în aplicare”, a spus Bolojan, la 100 de zile de la preluarea mandatului de premier.
Bolojan a adăugat că măsura este prevăzută pentru pachetul al treilea de măsuri pe care Guvernul își va angaja răspunderea, pachet care ar trebui adoptat luna aceasta.
Anterior, premierul afirmase că pachetul de reformă a administrației publice ar putea include și alte măsuri, în cazul în care vor fi agreate de coaliție, precum cumulul pensiilor cu salariul în sistemul bugetar, reducerea perioadei de șomaj și eliminarea posibilității de pensionări anticipate.
”Acest pachet poate fi completat cu multe altele. Gândiți-vă că e nevoie de reducerea aparatului din instituțiile centrale și conform protocolului coaliției, această reducere este trecută în mod evident acolo.
Și un astfel de proiect care stabilește niște reguli generale de reducere a aparatului în administrația centrală, în serviciile deconcentrate, poate să fie parte a acestui pachet.
Lucruri care să însemne, de exemplu, interdicția acumului pensiilor cu salariul. Mi se par că ar fi un lucru bun, pentru că decât să reducem un post al unui om care nu are altă sursă de venit, dacă tot ai plecat la pensie la 50 de ani și totuși vrei să lucrezi, cred că poți să-ți găsești un loc de muncă fiind un om valoros în sectorul privat”, a exemplificat Bolojan.
Acesta a dat exemple și de alte alte măsuri posibile, precum fuziuni sau comasări de instituții, clarificări de vârste de pensionare și eliminarea posibilității de pensionări anticipate, respectiv reducerea perioadei de șomaj.
Pentru a avea mai mulți oameni în economie, Bolojan a arătat că Guvernul va trebui să elimine excepțiile de la vârsta standard de pensionare
”Trebuie să reducem excepțiile legate de pensionările anticipate și să creștem vârsta de pensionare pentru aceste categorii cât mai aproape de vârsta standard. Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută în România, pentru că noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie la o vârstă reală care este mult sub 60 de ani.
De asemenea, asta este o măsură foarte importantă, e o măsură de echitate socială, e o măsură de sustenabilitate economică și e o măsură care ține cont de stabilitatea sistemului de pensia în următoare.
Bolojan a adăugat că trebuie redusă și durata ajutorului de șomaj.
