Ministrul Finanțelor confirmă documentul trimis instituțiilor de stat pe tema plății salariilor și pensiilor, anunțat de Profit.ro, și arată că este o metodă de construire a cash-flow-ului, asigurând că există suficient buffer pentru a asigura plata pensiilor, salariilor și a investițiilor.
Potrivit informațiilor Profit.ro, este pentru prima dată, cel puțin în ultimii ani, când Ministerul Finanțelor trimite o astfel de solicitare instituțiilor statului.
"Cu siguranță, zi de zi, asigurarea cash-flow-ului trebuie să se facă prioritizând aceste plăți. Este o chestiune de normalitate, o chestiune care se face lună de lună.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Cu siguranță este în atenția publică în momentul în care tensiunea este maximă, dar este o activitate curentă a Ministerului Finanțelor de prioritizare a cheltuielilor și de implementare a limitelor lunare și trimestriale de a se încadra în deficitul de 7%", spune ministrul.
El mai spune că deficitul în momentul de față este în parametri normali și a adăugat că România se poate încadra în 7%, dacă va realiza veniturile prognozate. El a menționat că targetul pentru luna aprilie a fost atins și s-au colectat peste 50 de miliarde de lei încasări din impozite, taxe și accize.
”La patru luni nu am calculat deficitul și nu am finalizat calculele pentru aprilie. Deficitul în momentul de față este în parametri normali. Ne putem încadra în 7% cu condiția să putem realiza veniturile prognozate. În aprilie chiar am depășit targetul pentru aprilie. Au venit peste 50 de miliarde de lei încasări din impozite, taxe și din accize.
Dacă acest trend se menține, ne putem încadra în 7% la sfârșitul anului. Vă recomand să nu facem analiză lună pe lună pentru că sunt și cheltuieli prioritizate, sunt și cheltuieli periodice. Avem situații cu plată de dobânzi care sunt fluctuante și nu sunt într-o liniaritate lunară. Este un pic înșelător să analizăm de fiecare dată deficitul lună de lună”, a explicat Tánczos Barna.
El a adăugat că situația nu este ușoară, dar că este gestionabilă.
”Situația dificilă o avem acum. Această situație trebuie gestionată și poate fi gestionată împreună cu instituțiile responsabile din Guvern și din afara Guvernului: BNR, Ministerul Finanțelor, instituțiile din subordinea Ministerului Finanțelor, ANAF, Vamă, pentru a asigura, pe de o parte, venituri și pentru a ține sub control cheltuielile. Nu este ușor să faci o reducere a deficitului de la 8,6% la 7% pentru nicio țară, nici pentru România. De aceea, situația nu este ușoară, dar este gestionabilă”, a explicat ministrul Finanțelor.
De ce este important Solicitarea Ministerului Finanțelor către instituțiile care sunt ordonatori de credite vine în contextul în care România se confruntă cu probleme bugetare semnificative, cu o criză politică după ieșirea PSD de la guvernare și cu presiune pe piețele financiare (pe dobânzile statului) și pe curs. Un control mai strict al cheltuielilor ar putea ajuta Guvernul în următoarele luni, având în vedere că până la clarificarea situației politice, este puțin probabil ca executivul să poată lua măsuri de reformă fiscală, la care s-a angajat față de Comisia Europeană și care ar ajuta la stabilizarea finanțelor statului. De asemenea, până la clarificarea situației politice, Guvernul nu va ieși, cel mai probabil, să se împrumute de pe piețele externe.
De asemenea important Guvernul, acum interimar, trebuie să urmărească obiectivul de a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB, după un deficit de 8,65% din PIB (standard național)/ 9,3% standard ESA (standardul UE) anul trecut.
Solicitarea Ministerului Finanțelor nu trebuie interpretată într-o notă exagerată, fiind puțin probabil ca statul să se confrunte cu probleme la plata pensiilor și salariilor. Măsura introdusă acum poate asigura, însă, un control mai strict asupra cheltuielilor statului într-o perioadă cu incertitudini inclusiv la nivel guvernamental, care ar putea duce la o înrăutățire semnificativă a deficitului bugetar în aceste luni și, posibil, la ratarea obiecivului pentru întreg anul chiar și după stabilizarea situației politice.
"Având în vedere necesitatea unei programări judicioase a cheltuielilor bugetare, solicitările de deschidere de credite depuse de ordonatorii principali de credite la Ministerul Finanțelor se vor efectua separat pentru fiecare titlu de cheltuieli și capitol bugetar, pe categorii majore de acțiuni, acolo unde este cazul. Solicitările de deschideri de credite reprezentând drepturi de personal și drepturi sociale se vor depune până pe data de 20 ale lunii.
După această dată, se vor depune deschiderile de credite pentru celelalte naturi de cheltuieli", arată documentul Ministerului Finanțelor, semnat de ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, și aflat în posesia Profit.ro.
Deficit de 2,3% din PIB după primele trei luni
Guvernul trebuie să reducă anul acesta deficitul bugetar ESA la 7% din PIB, conform cu planul fiscal pe șapte ani agreat cu Comisia Europeană, dar începutul de an nu este unul care să dea încredere economiștilor.
Ratingul suveran al României (bonitatea statului în ochii creditorilor) are perspectivă negativă din partea celor trei mari agenții de rating, prima evaluare fiind programată la finalul verii.
Cu cât trece timpul fără ca Guvernul să ia măsuri de corecție iar perioada rămasă până la final de an devine tot mai scurtă, cu atât măsurile vor trebui să aibă o amploare mai mare, pentru a asigura un impact puternic (reducere de cheltuieli sau creștere de venituri) într-un interval care devine tot mai scurt.
Guvernul are nevoie de împrumuturi pentru a-și acoperi cheltuielile mai mari decât veniturile din taxe
În anul 2025 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 232 miliarde lei, excluzând instrumentele de cash management.
Volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor este estimat la un nivel similar necesarului brut de finanțare, cu aprox 8% mai puțin față de volumele atrase în anul 2024 (252 miliarde lei), fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 7% din PIB (aproximativ 135 miliarde lei) precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2025, în sumă de cca 97 miliarde lei.
Se estimează că deficitul bugetar se va finanța în proporție de cca 45% din surse interne și 55% din surse externe. În 2024, Guvernul a împrumutat 252 miliarde de lei, programul de împrumuturi fiind suplimentat în mai multe rânduri în cursul anului, ca urmare a majorării țintei de deficit bugetar.
