Testarea psihologică a unui angajat nu se va mai rezuma doar la declararea de a fi apt sau inapt pentru angajare, urmând ca angajatul să fie supus periodic unui control psiholgic, cu implicarea unui psiholog de profesie, prevede un proiect de lege care a primit raport favorabil din partea comisiei de specialitate și va fi votat în plenul Senatului. Măsura este de așteptat să crească, prin urmare, costul angajatorilor cu resursele umane, dar inițiatorii arată că monitorizarea psihologică a angajaților, din perspectiva prevenirii stresului profesional, este în beneficiul firmelor.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Proiectul de lege pleacă de la argumentul că stresul la locul de muncă reprezintă a doua cea mai întâlnită problemă de sănătate legată de activitatea profesională, după afecțiunile dorsale, afectând aproximativ 28% dintre angajați. Inițiatorii arată însă că nivelul de stres perceput la nivelul angajaților din România este mai mare, aproape dublu față de nivelul general la nivel european.
”În acest context, angajatorii trebuie să se informeze cu privire la noile evoluții și îmbunătățiri tehnologice de ultimă generație și designul locului de muncă. De asemenea, aceștia trebuie să dezvolte o politică de prevenire care să acopere toate aspectele legate de siguranță și sănătate la locul de muncă”, subiliniază susținătorii proiectului.
Codul Muncii prevede, în prezent, că un contract individual de muncă ”se încheie după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea", constatându-se, eventual, și ”inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului” ce nu îi permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat.
Autorii proiectului consideră, însă, că testarea psihologică de tip apt/inapt nu mai poate răspunde din perspectiva utilității rezultatelor acestui demers pentru angajator și având în vedere directiva europeană în domeniu, care obligă angajatorul să garanteze în permanență un nivel înalt de protecție a sănătății și securității lucrătorilor și să urmărească îmbunătățirea permanentă a condițiilor de muncă.
Prin urmare, proiectul prevede modificarea Legii securității și sănătății în muncă în așa fel încât psihologii, membri Colegiul Psihologilor din România, să devină parteneri cu medicii de medicina muncii, având atribuții specifice legate de prevenția stresului occupațional și de implementarea măsurilor de reducere a riscurilor profesionale, în concordanță cu competențele lor de specializare în sănătate ocupațională, ca parte a psihologiei organizaționale.
”Testarea psihologică a aptitudinilor și controlul psihologic periodic se vor realiza pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Sănătății în colaborare cu Colegiul Psihologilor, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial”, prevede proiectul legislativ avizat.
”Colegiul Psihologilor din România este instituția legal înființată și reglementată, abilitată profesional să ofere, prin membrii corpului său, expertiza, implicarea si participarea necesară atunci când vorbim se securitatea și sănătatea la locul de muncă, prin efectuarea de evaluări specializate ale riscurilor de siguranță și sănătate la locul de muncă, prin furnizarea documentația rezultatelor, la care se adaugă obligațiile de punere în aplicare a măsurilor preventive bazate pe rezultatele evaluării riscurilor, in conformitate cu principiile de prevenire prevăzute la articolul 6 din Directiva-Cadru și metodologiiie de evaluare a riscurilor în materie de securitate și sănătate în muncă, prin informarea lucrătorilor cu privire la riscurile privind siguranța și sănătatea, precum și măsurile adecvate de protecție și prevenire si asigurarea supravegherii sanitare a angajaților. Cu atât mai mult cu cât studiile de specialitate pe această temă în România sunt aproape nuie”, susțin autorii proiectului.
Pentru a intra în vigoare, după votul din Senat, proiectul mai trebuie dezbătut și adoptat de către deputați.
