Rezultatele 1 - 25 din 96 pentru "angajatori"

Doi din cinci angajați români sunt nemulțumiți de relația pe care o au cu angajatorul și spun că este bazată strict pe un interes material, arată cel mai recent sondaj lansat de BestJobs cu ocazia Valentine's Day, în timp ce unul din cinci consideră că relația este de-a dreptul „toxică” sau chiar de tip „one-night stand”. Dacă ar fi să ajungă la „divorț” (concediere), aproape șapte din zece angajați cred că ar merita cel puțin trei salarii compensatorii.

Deseori întâlnim în media articole despre generația Millennials, iar ideea principală a acestora este aceea că este generația cea mai provocatoare pentru angajatori.

Mai multe companii din Franța au anunțat că vor acorda bonusuri angajaților în replică la apelul președintelui Emmanuel Macron, care a decretat luni, în urma unui val de proteste naționale, “stare de urgență economică și socială” și a cerut angajatorilor “cu posibilitate” să recompenseze salariații la final de an.

70% dintre angajatori nu intenționează să-și redimensioneze forța de muncă, nici în sensul creșterii, nici în sensul reducerii acesteia, ponderea celor ce nu prevăd nicio schimbare fiind cea mai ridicată din ultimii doi ani și ceva, ceea ce sugerează că piața forței de muncă de la începutul lui 2019 va fi mai prudentă decât în trimestrele trecute.

În acest an, aproape 32% dintre companii au în plan să acorde prime de Crăciun în bani angajaților, 20% vor acorda tichete cadou, iar aproximativ 15,5% își vor recompensa angajații cu produse specifice de sărbători, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs în rândul a 366 de companii mici, medii și mari din România.

Salariul rămâne, și în acest an, principalul criteriu în funcție de care românii își aleg cariera, angajatorul și chiar orașul în care vor să locuiască și să lucreze. Media salarială, la nivel național, crește proporțional cu numărul de angajatori existenți în fiecare oraș, cu industria din care fac parte, dar și cu amploarea acestora.

Pentru a reduce deficitul forței de muncă și a aduce și menține muncitorii străini pe piața internă, autoritățile vor aplica de săptămâna viitoare noi reguli, confirmând astfel informațiile transmise anterior de Profit.ro. Cea mai importantă și intens cerută de antreprenori: eliminarea obligației angajatorilor de a le acorda străinilor care cer prelungirea dreptului de ședere temporară în România cel puțin salariul mediu brut pe economie. De luni, angajatorii le vor putea plăti doar salariul minim și vor avea și unele taxe reduse. Profit.ro a anunțat recent că o bonă filipineză care lucrează pentru o familie din București a contestat la Curtea Constituțională obligația salariului mediu. Regula a fost introdusă de Guvernul Boc pentru protejarea forței de muncă autohtone, dar a fost tot mai intens contestată de angajatori, ca și de ONG-uri locale.

Groupe Renault Romania, unul dintre cei mai mari angajatori din România, parte a alianței Renault Nissan Mitsubishi, a anunțat joi că peste 250 de posturi sunt disponibile la târgul Angajatori de Top (ADT) din perioada 26-27 octombrie.

România este în topul țărilor europene ca procent al populației apte de muncă, fiind depășită doar de Italia si Croația, dar peste 1 milion de persoane de vârstă activă oficial nu sunt implicate oficial în niciun fel de activitate economică, iar prognozele pentru următorii 3 ani indică un necesar de angajați de încă aproximativ 1 milion de persoane, obiectivele pe termen lung de creștere economică ale României putând fi astfel afectate din cauza deficitului de forță de muncă.

Ministerul Finanțelor nu exclude ca salariul minim brut pe economie să crească la 2.050 de lei înaintea datei de 1 ianuarie 2019, așa cum a fost anunțat luna trecută, o analiză în acest sens urmând să fie realizată. Aproape 1 din 5 angajatori respondenți anterior unui sondaj și-a construit însă bugetul de salarii pentru anul viitor luând în calcul un salariu minim lunar brut de 1.900 de lei, similar cu cel din acest an.

Unul din patru angajatori români intenționează să recruteze studenți în perioada octombrie-decembrie 2018, potrivit unui studiu efectuat de platforma BestJobs și publicat joi. În prezent, 58% dintre angajatori declară că până la 5% dintre angajații lor se află încă pe băncile facultăților.

Mai puține companii respondente unui sondaj față de începutul anului se așteaptă acum la o cifră de afaceri în creștere, iar mai mulți angajatori nu își mai pot asuma să crească salariile și mențin același număr de personal, fără noi angajări, în timp ce alții se așteaptă la plecări de angajați. Astfel, evoluția cifrei de afaceri și a profitului se ajustează negativ, iar apetitul pentru investiții continuă să se erodeze, oportunitățile acestui an, generate de creșterea economică, a consumului și exportului, fiind contrabalansate de provocările deficitului forței de muncă, productivității scăzute și creșterii costurilor.

Pentru a reduce deficitul forței de muncă și a aduce și menține muncitorii străini pe piața internă, autoritățile au făcut deja primul pas și au decis, conform datelor analizate de Profit.ro, eliminarea obligației angajatorilor de a le acorda străinilor care cer prelungirea dreptului de ședere temporară în România cel puțin salariul mediu brut pe economie. Angajatorii le vor putea plăti doar salariul minim și vor avea și taxe reduse. Profit.ro a anunțat recent că o bonă filipineză care lucrează pentru o familie din București a contestat la Curtea Constituțională obligația salariului mediu. Regula a fost introdusă de Guvernul Boc pentru protejarea forței de muncă autohtone, dar este tot mai intens contestată de angajatori, în condițiile crizei de personal, ca și de ONG-urile locale care militează pentru drepturile migranților și refugiaților.

Aproape 1 din 5 angajatori respondenți unui sondaj și-a construit bugetul de salarii pentru anul viitor luând în calcul un salariu minim lunar brut de 1.900 de lei, similar cu cel din acest an, în condițiile în care Guvernul se pregătește să îl majoreze din ianuarie cu 150 de lei. Acum, calculul Guvernului este ca salariul minim brut să crească anual cu 150 de lei, astfel încât în 2022 să ajungă la 2.500 de lei.

Masa de prânz a devenit esențială în opinia tot mai multor angajați, iar calitatea acesteia a ajuns un criteriu semnificativ la angajare, completată de asigurările de sănătate și abonamentele la clinicile private, dar și de alte avantaje.

Furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă din statele Uniunii Europene au obligația să notifice inspectoratele teritoriale de muncă cu cinci zile lucrătoare înainte de a începe să recruteze angajați din România, potrivit unei Hotărâri de Guvern care reglementează activitatea, pe teritoriul României, atât a agenților români de plasare a forței de muncă, cât și a furnizorilor de astfel de servicii care provin din țările UE.

Previziunile pentru noi angajări în ultimul trimestru al anului ale antreprenorilor din România sunt cele mai bune din ultimele zece ani, de la declanșarea crizei financiare, planurile acestora fiind cele mai optimiste din Europa, la egalitate cu Slovenia, și în Top-ul celor mai optimiste din lume. Intențiile de angajare sunt pozitive în toate cele opt regiuni și zece sectoare industriale analizate. Perspectivele din regiunea București și Ilfov sunt însă cele mai puțin "luminoase" din țară.

Angajatori din 17 state europene au peste 1.200 de posturi vacante în rețeaua Eures, cele mai multe fiind în Olanda, Germania și Austria. În Olanda sunt disponibile 407 locuri de muncă pentru munitori în sere, muncitori necalificați, stivuitorist sau ingineri, în timp ce în Germania sunt 335 de locuri de muncă pentru electricieni, sudori, lăcătuși, sudori sau ospătari. De asemenea, angajatorii din Austria oferă 300 de locuri de muncă pentru bucătari, chelneri și cameriste. Cele mai puține locuri de muncă sunt în Malta, Croația și Franța, câte unul.

Inspecția Muncii a lansat luna aceasta o nouă acțiune de control pe litoral, urmând să fie verificat dacă sunt încheiate contracte de muncă și respectate normele de sănătate în muncă. Controalele vor fi însă extinse și spre firmele din stațiunile montane și cele care lucrează în domenii susceptibile utilizării frecvente a muncii nedeclarate, precum construcțiile, industria de panificație sau comerț.

Cuantumul subvențiilor acordate angajatorilor, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru încadrarea în muncă a persoanelor considerate ca făcând parte din grupurile vulnerabile pe piața muncii va fi majorat, conform unei ordonanțe de urgență aprobate joi de Guvern. De asemenea, prima de activare acordată la angajare șomerilor fără indemnizație va fi dublată.

81% dintre angajatorii din România întâmpină dificultăți în ocuparea posturilor vacante, țara situându-se pe locul doi în lume în privința ponderii angajatorilor care se confruntă cu deficitul de talente, fiind depășită doar de Japonia, unde 89% dintre angajatori au probleme la ocuparea posturilor vacante.

Mai mult de 1 din 4 angajatori (27%) planifică angajări în intervalul iulie – septembrie 2018, și doar 8% anticipează reduceri, ceea ce rezultă într-o Previziune Netă de Angajare ajustată sezonier +13%.

Angajatorii din spațiul economic european au vacante 993 de locuri de muncă, cele mai multe fiind în Austria, unde se caută bucătari și camerise, în Germania, unde sunt căutați electricieni, sudori și instalatori, și în Olanda, unde angajatorii au nevoie de muncitori care să sorteze și să împacheteze bulbii de flori, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Angajatori din 12 state europene au peste 1.400 de posturi vacante în rețeaua Eures, cele mai multe fiind în Germania, Olanda și Malta. În Germania sunt disponibile 918 locuri de muncă pentru manipulant bagaje, șoferi, electricieni, sudori și instalatori, în timp ce în Olanda sunt 181 de locuri de muncă pentru culegători de fructe sau flori, îngrijitori de porci sau operatori la mașini. De asemenea, angajatorii din Malta oferă 150 de locuri de muncă pentru șoferi de autobuz. Cele mai puține locuri de muncă sunt în Norvegia, Austria, Ungarie, Spania și Luxemburg.

Comisia Europeană a propus, astăzi, un nou act legislativ pentru a întări protecția denunțătorilor de nereguli în Uniunea Europeană, în contextul scandalurilor din ultimilor ani, precum Dieselgate, LuxLeaks și Panama Papers. Actul stabilește mecanisme și obligații clare pentru angajatori și le interzice pedepsirea denunțătorilor.