Pe ce cheltuiește statul român banii în comparație cu celelalte țări din UE

Pe ce cheltuiește statul român banii în comparație cu celelalte țări din UE
scris 19 mar 2018

România alocă o cotă mai mare din bugetul public decât media Uniunii Europene pentru cheltuielile cu ordinea și siguranța publică și pentru afacerile economice, în special transport, dar mai puțin către sănătate și protecție socială, deși o pondere mai mare merge către pensii.

Statele europene au priorități diferite când vine vorba de alocarea banilor de la bugetul de stat. Unele, mai ales cele mai puțin dezvoltate, investesc mai mult în infrastructură, altele, mai ales cele avansate, cheltuiesc mai mult pe protecția socială și sănătate. Unele fac o prioritate din educație, în timp ce altele sunt în conflict cu vecinii și cheltuiesc mai mult pe armată.

Cel mai adesea, când un anumit grup cere mai mulți bani de la guvern, acesta pune pe masă statistici europene care compară alocările ca pondere în produsul intern brut, mereu mai mici cam la toate capitolele din simplul motiv că statul român colectează mai puțini bani din PIB și, ca urmare, cheltuiește mai puțini bani ca pondere în PIB.

Spre exemplu, la finele anului 2016, cheltuielile bugetului general consolidat erau de 34% din PIB, față de o medie a țărilor UE de 46,3%, a doua cea mai redusă după Irlanda (27,1%) și la un nivel apropiat celui al Lituaniei.

O comparație reală a priorităților statelor poate fi realizată, însă, doar pe alocările din total buget, adică modul în care împart plăcinta existentă, și pentru care Eurostat a publicat recent datele aferente anului 2016.

Prioritățile statului

Mai mulți bani decât media UE din totalul cheltuielilor bugetare merg în România către ordine și siguranță publică (6% vs 3,7%), capitol la care intră poliția, jandarmeria, pompierii sau sistemul de justiție. România are a doua cea mai ridicată pondere a cheltuielilor la acest capitol din întreaga UE, după Bulgaria (6,7%), în timp ce Danemarca are cele mai scăzute cheltuieli din buget (1,9%).

Pe de altă parte, fostele state comuniste au, în general, o pondere mai ridicată a cheltuielilor cu ordinea și siguranța publică decât restul statelor membre.

Operațiune pregătită: UniCredit Bank vrea să tragă până la 650 milioane lei de pe bursă CITEȘTE ȘI Operațiune pregătită: UniCredit Bank vrea să tragă până la 650 milioane lei de pe bursă

Către afacerile economice merge 13,3% din buget vs 8,6% media UE, capitol la care intră investițiile în infrastructură, cum ar fi cea de transport, energetică și de comunicații, precum și subvențiile către diferite ramuri, inclusiv agricultura, dar și costurile cu supravegherea activităților economice, inclusiv cu reglementarea, precum și cheltuielile cu creșterea mobilității forței de muncă. La acest capitol sunt incluse atât costurile cu proiectele noi, cât și cele cu menținerea infrastructurii curente. România are a treia cea mai ridicată pondere din UE, după Cehia și Ungaria (15%).

România a redus considerabil ponderea cheltuielilor cu afacerile economice în total buget în ultimii ani, mai ales pe fondul scăderii investițiilor în infrastructură. Astfel, la acest capitol cheltuia peste 20% până în 2009, după care a urmat o scădere ușoară, pentru ca apoi să fie atins un vârf post-criză de peste 19% în 2012 și ulterior un nou declin. De altfel, datele pe anul trecut arată că România a ajuns la cel mai redus nivel al investițiilor publice de după 2007, în condițiile unui deficit public de 3% din PIB, după ce Guvernul a direcționat mai mulți bani către creșterile salariaților de la stat.

Mai mulți bani din buget față de media UE au mers și către furnizarea de locuințe și servicii comunitare legate de locuințe - cum ar fi apa și canalizarea – 3,5% vs 1,3%.

Serviciile publice generale, unde sunt incluse costurile cu funcționarea statului (din administrație, legislativ, afaceri externe) și cele cu datoria publică consumă 13% din buget, față de 12,9% media europeană. Cipru, Croația, Grecia, Italia, Ungaria, Malta și Portugalia plătesc între 17% și 20% din buget pe această categorie, la polul opus fiind Bulgaria și Olanda, cu sub 10%.

Comisia Europeană vrea să \ CITEȘTE ȘI Comisia Europeană vrea să "sporească eforturile" de combatere a dezinformării online în perioadele electorale

Cheltuielile cu recreația, cultura și religia sunt ceva mai mari decât media UE (2,7% vs 2,2%), la acest capitol fiind campioană detașată Ungaria, cu 7,1%. Aici sunt incluse cheltuielile cu sportul, inclusiv cele cu infrastructura sportivă și cele cu echipele sportive sau competitorii individuali, cele culturale, de la muzee la săli de teatru și biblioteci la cele cu concertele, cele cu construcția și reparația edificiilor religioase, precum și cu plata salariilor clerului, televiziunea și radioul public.

Și cheltuielile cu protecția mediului sunt ușor mai ridicate ca pondere în buget față de restul UE (1,8% vs 1,6%), capitol la care intră și investițiile în tratamentul deșeurilor sau al apei reziduale, capitole la care România are restanțe importante și pentru care Comisia Europeană a început deja mai multe proceduri de infringement.

Cheltuieli mai mari cu educația, mai mici cu sănătatea și asistența socială

Surprinzător, poate, este că ponderea cheltuielilor cu educația e ușor mai mare decât media UE (10,8% vs 10,2%). Cea mai mare cotă din buget merge către educație în țările baltice, Cipru și Malta (14-15%), în timp ce italienii alocă cel mai puțin (7,9%).

Cheltuielile cu sănătatea sunt considerabil sub media UE ca proporție în buget (11,9% vs 15,3%). România alocă o cotă similară celei din Polonia la acest capitol, mai mult decât Cipru (6,8%), Grecia (9,9%), Letonia (10%), Ungaria (10,3%) sau Luxemburg (11,3%). Cele mai mari cheltuieli cu sănătatea din totalul bugetului le au irlandezii (19,2%), cehii (18,9%), britanicii (18,3%), slovacii și olandezii (17,7%).

Cheltuielile cu protecția socială sunt, de asemenea, considerabil sub media UE (34,2% vs 41,2%). Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria, Malta, Cehia au o alocare mai redusă (31-33%), Finlanda e pe primul loc (45,8%), urmată de Danemarca, Germania, Italia, Franța, Suedia, Grecia și Luxemburg (41-43%).

În cadrul acestei categorii există discrepanțe față de restul UE.

Astfel, pentru pensii și beneficii acordate vârstnicilor România alocă mai mult din buget față de media UE (24,8% vs 22,1%), cu al 7-lea cel mai mare procent din Uniune, pe primul loc fiind Grecia (32,1%), iar pe ultimul Irlanda (12,9%). Cel mai probabil la acest capitol ponderile alocate variază mai mult în funcție de demografie decât de generozitatea sistemului public de pensii, statele cu populație îmbătrânită, cum este și România, fiind forțate să aloce mai mulți bani către generațiile ieșite din activitatea economică, în timp ce state cu o populație tânără, precum Irlanda, alocă mai puțin.

Pe ce cheltuiește statul român banii în comparație cu celelalte țări din UE

Structura populației în UE pe categorii de vârstă

România alocă mult mai puțin decât restul UE pentru șomaj (0,4% vs 2,8%), situație explicabilă atât  prin rata redusă a șomajului înregistrat comparativ cu media europeană cât și prin faptul că sistemul din România este mai puțin generos cu șomerii decât cel din statele europene vestice. Spre exemplu, Grecia, care are cea mai ridicată rată a șomajului din UE (23,4% la finele lui 2016) aloca pentru șomaj 1% din bugetul public, în timp ce Olanda, cu una dintre cele mai reduse rate (5,4% în 2016), aloca 3,7% din buget.

Totodată, bugetul de stat din România aloca 3,2% din total către cheltuielile sociale cu persoanele bolnave sau cu handicap, față de o medie de 5,9% în UE, cota fiind una dintre cele mai reduse din Uniune. În același timp, Olanda aloca aproape 10% din buget către aceste cheltuieli, în timp ce Bulgaria utiliza 0,6% din buget. (Pe de altă parte, dacă Olanda cheltuia cu protecția socială 37,3% din buget în 2016, puțin mai mult decât România, doar 15,4% din buget mergea către pensii, mult mai puțin decât în România).

EXCLUSIV Trecerea clienților de la un operator la altul costă. Plățile pentru portare au depășit 5 milioane de euro în 2017 CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Trecerea clienților de la un operator la altul costă. Plățile pentru portare au depășit 5 milioane de euro în 2017

La această secțiune sunt incluse cheltuielile cu persoanele care se află în incapacitate temporară de muncă și cele cu persoanele care au un handicap care afectează total sau parțial capacitatea de muncă (bani pentru concediu medical, alocații, indemnizații, pensii anticipate pe caz de boală, însoțitori, facilități, integrare socială etc), inclusiv banii alocați îmbunătățirii condițiilor de acces la viața comunității.

România alocă considerabil mai puțini bani decât media UE din buget către supraviețuitorii persoanelor decedate (0,2% vs 2,9%), capitol la care intră, spre exemplu, pensiile de urmaș sau ajutoarele de înmormântare.

Ceva mai mulți bani merg către protecția familiilor și copiilor (4% vs 3,8%), sferă care cuprinde, spre exemplu, cheltuielile cu indemnizațiile de naștere, concediile de maternitate și creștere a copilului, alocațiile pentru copii (inclusiv cele speciale, pentru handicap), creșele, orfelinatele sau asistenții maternali. Cei mai mulți bani din buget alocă la acest capitol Danemarca, Cipru și Luxemburg (peste 8%) și cei mai puțini Grecia și Spania (sub 2%).

La capitolul altele, unde sunt incluse cheltuielile cu locuințele sociale, combaterea și ameliorarea excluziunii sociale și indemnizațiile pentru victimele catastrofelor naturale, România alocă 1,6%, față de o medie UE de 3,7%.

România punea deoparte 2,6% din buget pentru apărare în 2016, mai puțin decât media UE de 2,9%.  Cel mai mult alocau grecii, britanicii și balticii (peste 4%, cu Estonia desprinsă la 6%). Cel mai puțin puneau din buget pentru apărare Belgia, Irlanda, Luxemburg și Ungaria (1-1,5%).

România și-a asumat anul trecut creșterea cheltuielilor cu apărarea la 2% din PIB, ceea ce s-ar traduce într-un nivel al cheltuielilor din total buget de circa 6%, după care a semnat mai multe contracte pentru achiziția unor echipamente, cel mai important fiind cel cu americanii de la Raytheon pentru sistemul de rachete Patriot.

Pe ce cheltuiește statul român banii în comparație cu celelalte țări din UE

Cheltuielile guvernamentale după funcție, exprimate ca procent din total cheltuieli guvernamentale. Sursa: Eurostat
 

viewscnt
Afla mai multe despre
cheltuieli guvern
structura cheltuieli guvern
comparatie cheltuieli guvern