În ultima săptămână, în spațiul public au fost distribuite o serie de informații eronate privind fiscalitatea din industria jocurilor de noroc. Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc - FEDBET dorește să clarifice următoarele subiecte importante, pentru o corectă informare a publicului.
- „Scutirea” industriei jocurilor de noroc de la plata TVA
Reprezentanții partidului Uniunea Salvați România, precum și diverși consultanți fiscali au declarat în mod eronat faptul că industria jocurilor de noroc este „în mod absolut ridicol scutită de la plata TVA” și că „taxarea acestei industrii este la un nivel mai avantajos decât ramuri din economia producătoare”.
Sunt afirmații false și tendențioase. În realitate, conform unei Directive Europene aplicate în toate statele membre, a Codului Fiscal și a legislației specifice, activitățile de jocuri de noroc sunt exceptate de la mecanismul convențional al TVA fiindcă acesta este inaplicabil în acest domeniu, fiind înlocuit cu un mecanism alternativ – taxa de autorizare (fără dreptul de a putea fi recuperată ulterior). Fiind alternative, cele două mecanisme nu pot fi aplicate simultan. În plus, mecanismul alternativ aplicabil jocurilor de noroc este într-un cuantum mai mare decât TVA, respectiv 21%. În realitate, discrepanța dintre TVA și taxa de autorizare este chiar mai mare având în vedere că, prin deducere, în practică, cuantumul TVA suportat de operatorii economici comuni din orice alt domeniu este de cel mult 14-15% din venitul realizat, pe când taxa de autorizare, fiind stabilită în funcție de cifra de afaceri a organizatorilor de jocuri de noroc și neputând fi dedusă, în practică, reprezintă cel puțin 25-26% din venitul acestora.
În domeniul jocurile de noroc, jucătorul nu plătește la începutul jocului prețul unui serviciu, ci plasează o miză pentru o șansă de câștig. Valoarea exactă a serviciului nu poate fi stabilită la momentul plasării mizei, întrucât nu se știe din start dacă și cât va câștiga. Mai mult, premiile fiind distribuite în mod aleatoriu, organizatorul de jocuri de noroc își poate determina venitul abia după ce distribuie toate premiile cuvenite participanților la finalul lunii. Din acest motiv, nu se poate aplica TVA individual pentru fiecare jucător (consumator final), cum se întâmplă în alte domenii. În plus, organizatorii nu pot recupera TVA-ul din cheltuielile pe care le au, la fel ca oricare alt operator economic, ceea ce înseamnă o povară fiscală mai mare decât în alte industrii.
- „Privilegiile fiscale și legale” ale industriei jocurilor de noroc
Reprezentanții aceluiași partid politic, precum și diverși consultanți fiscali alimentează în mod tendențios în spațiul public ideea că industria jocurilor de noroc beneficiază de „privilegii fiscale și legale” în comparație cu oricare alte industrii. Nimic mai fals! Industria jocurilor de noroc nu numai că nu beneficiază de avantaje fiscale, ci este una dintre cele mai drastic taxate industrii din România. Față de taxele plătite de orice operator economic, un organizator de jocuri de noroc plătește, în plus, numeroase impozite și taxe specifice (cu titlu exemplificativ: taxă de licență - 150.000-300.000 de euro/an, taxă de autorizare - 21% din venituri, dar nu mai puțin de 200.000/400.000 de euro pe lună, anticipat, sau 5.300 de euro/mijloc de joc/an, taxă de viciu - 500 de euro pentru fiecare mijloc de joc, contribuție responsabilitate socială - între 500 de euro/mijloc de joc/an și 500.000 de euro/an și lista continuă).
Tot pentru a alimenta această imagine falsă a jocurilor de noroc privilegiate din punct de vedere fiscal, consultantul Radu Georgescu realizează o comparație între taxarea muncii și impozitul de 3% aplicat pe câștigurile retrase de jucători, atunci când suma este mai mică de 10.000 lei, inducând în mod tendențios ideea că acesta ar reprezenta singura taxă aplicabilă industriei jocurilor de noroc.
În primul rând, așa cum am arătat anterior, aceasta nu este în niciun caz singura taxă aplicabilă în această ramură a economiei. În al doilea rând, compararea acestui procentaj cu taxele pe salarii este complet eronată, un salariu este constant, garantat, un câștig la jocuri nu. Această abordare creează o falsă impresie că jocurile de noroc sunt o sursă de venit, ceea ce este o eroare. Jocurile de noroc sunt o activitate de divertisment, cu reglementări stricte și care reflectă tocmai caracterul aleatoriu la care ne referim. În al treilea rând, chiar și dacă ne referim exclusiv la impozitarea câștigurilor retrase de jucători, procentajul de 3% menționat se aplică numai atunci când suma câștigată este mai mică de 10.000 lei, dar există și alte praguri de impozitare superioare pentru câștigurile mai mari decât această sumă, astfel cum vom arăta în continuare la următorul punct.
- Creșterea impozitului pe câștiguri din jocuri de noroc la 20%, indiferent de sumă
Reprezentanții USR discută intens în spațiul public în aceste zile despre diverse măsuri menite să atragă mai mulți bani la bugetul de stat din domeniul jocurilor de noroc. Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul media, pe listă s-ar afla creșterea pragului de impozitare a câștigurilor obținute din jocurile de noroc (de la 3% pentru sume până în 10.000 lei, 300 lei + 20% pentru ceea ce depășește 10.000 lei și 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depășește 66.750 lei) la un impozit general de 20%, simultan cu aplicarea TVA la joc.
Această măsură este cea mai dură din Uniunea Europeană. În 10 state europene - Austria, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Slovacia - câștigurile din jocuri de noroc nu sunt impozitate deloc, iar altele aplică astfel de impozite doar pentru câștigurile din anumite tipuri de jocuri, cum ar fi cele loteristice. Abordarea statelor anterior menționate are la bază Regulamentul UE 549/2013, obligatoriu pentru statele membre, care asimilează câștigurile din jocurile de noroc unor transferuri între gospodării (similar sumelor trimise rudelor de către cei care muncesc în alte state membre). Totodată, România, cu prezentul prag maxim de 20%, are deja cea mai dură, excesivă impozitare din UE.
Ce efecte va avea această supraimpozitare? În primul rând, migrarea masivă a jucătorilor către platforme nelicențiate, creșterea pieței negre și a riscurilor pentru jucători și scăderea veniturilor bugetare colectate legal. Aproximativ un miliard de euro sunt colectați anual din taxele specifice din întreaga piață de jocuri, atât retail, cât și online. Prin această măsură, statul poate pierde peste 50% din sumă, ca urmare a migrării jucătorilor către piața neagră. Este, așadar, o decizie care va face mai mult rău decât bine. Statul ar trebui să caute soluții sustenabile, nu măsuri care pun în pericol controlul pieței și împing activitatea într-o zonă ilegală.
În concluzie, industria jocurilor de noroc din România nu este subimpozitată și nu beneficiază de tratamente preferențiale sau scutiri. Este una dintre cele mai fiscalizate industrii din țară și contribuie semnificativ la bugetul de stat.
FEDBET rămâne deschisă dialogului și susține o reglementare echilibrată și justă a industriei, bazată pe specificul acestei activități.
Despre Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc - FEDBET
Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc – FEDBET a fost înființată ca entitate reprezentativă a industriei de jocuri de noroc din România, independentă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică. Reunește sub egida acesteia organizatori de jocuri de noroc tradiționale, slot-machines, pariuri în cotă fixă și jocuri de noroc la distanță, licențiați și autorizați de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc din România, cu o cotă de piață cumulată de peste 90%, membri în cadrul asociațiilor reprezentative ROMBET, ROMANIAN BOOKMAKERS și ROMSLOT, garantând astfel că interesele industriei sunt reprezentate într-o manieră coezivă și eficientă.
