Transportul alternativ, comerțul online, cel cu produse accizabile sau cel intermediat de firma din China, precum și închirierea de spații de cazare pe platforme online, difuzarea de conținut video online, precum și tranzacțșii cu deșeuri sau comerțul de mașini second hand se numără printrre domeniile de risc fiscal ridicat pe care se concentrează în prezent ANAF, conform unui raport oficial al instituției.
Documenntul, prezentat mai jos, prezintă o parte din mecanismele de evitare a plății taxelor și impozitelor legale, precum și unele dintre măsurile dispuse de ANAF.
Transportul alternativ
Riscuri fiscale identificate
• Numeroase societăți nu fiscalizează corect veniturile și disimulează plata veniturilor salariale, prejudiciind bugetul de stat;
• Deși legea impune activitate prin salariați proprii, în realitate se folosesc conducători auto fără forme legale, nefiind declarate și achitate obligațiile fiscale aferente.
Mod de operare
• Schema evazionistă: platformele UBER/BOLT rețin un comision de 25%, societatea paravan reține și ea un comision de 5–10 % din sumele primite de la platformele UBER/BOLT, iar diferența este redistribuită șoferilor (cash sau virament) fără fiscalizare.
• Consecințe: evaziune TVA prin nedeclararea taxei colectate și deducerea nelegală a TVA prin cheltuieli fictive.
Evoluție
• Numărul operatorilor de transport alternativ a crescut.
• Numărul șoferilor nedeclarați a scăzut.
• Creanțele fiscale nedeclarate s-au redus cu 25,1% (de la 905 mil. lei, în anul 2023 la 677 mil. lei, în anul 2024).
Problemă identificată: necesitatea unui flux de date rapid și complet
• Transmiterea clasică de date (e-mail etc.) și-a atins limitele din cauza volumului mare și a timpilor mari de procesare.
Măsuri luate începând cu iunie 2025
• Introducerea declarației informative D397, operatorii de platforme transmit periodic date fiscale esențiale către A.N.A.F.;
• Datele primite alimentează analiza de risc, permițând controale mai rapide și mai eficiente.
Beneficii așteptate
• Reducerea semnificativă a evaziunii fiscale în transportul alternativ.
5• Protejarea șoferilor de bună-credință, care își pot exercita drepturile legale (sănătate, pensie, șomaj etc.).
Comerț cu produse nealimentare
Context și cauze ale evaziunii fiscale
• Evaziunea fiscală identificată este determinată în principal de:
o Fraude în domeniul achizițiilor intracomunitare, cu scopul sustragerii de la plata TVA.
o Operațiuni de import cu valori subdeclarate în vamă.
Măsuri implementate pentru combaterea fenomenului evazionist
• Introducerea sistemelor digitale:
o RO e-Transport, care permite monitorizarea în timp real a transporturilor de bunuri;
o RO e-Sigiliu, care asigură trasabilitatea transporturilor și identifică potențiale puncte de deturnare.
• Acțiuni operative concomitente, desfășurate în zone cu risc fiscal ridicat, vizând verificarea:
o Spațiilor comerciale unde se vând produse cu potențială proveniență ilicită;
o Depozitelor unde se pot afla bunuri provenite din achiziții intracomunitare sau operațiuni de import frauduloase (fiind sigilate peste 1.000 depozite).
Cazuri concrete de evaziune fiscală identificate
• Utilizarea unor societăți preluate fraudulos, în scopul:
o Depunerii unor situații financiare cu date fictive, fără legătură cu realitatea;
o Comiterii de infracțiuni de evaziune fiscală;
o Fraudării furnizorilor de bunuri prin organizarea unor circuite tranzacționale pe mai multe paliere operaționale.
Aceste societăți sunt controlate de beneficiari reali diferiți de cei declarați la O.N.R.C., ceea ce îngreunează depistarea acestora.
Măsuri de prevenție și reacție rapidă
• Instituirea unui profil de risc special, care să:
o Semnaleze în timp real astfel de situații;
o Permiterea unei reacții prompte a organului fiscal pentru verificări și intervenții.
Comerț cu produse accizabile
Context și cauze ale evaziunii fiscale
• Categorii vizate: produse energetice, alcool, produse din tutun.
6• Constatare D.G.A.F.: risc crescut de neplată a accizelor, cu impact direct asupra bugetului general consolidat.
Mod de operare al fenomenului evazionist
• Folosirea unor societăți cu durată scurtă de funcționare, având ca administratori persoane fără resurse materiale și fără pregătire („oameni de paie”);
• Achiziții intracomunitare masive de produse accizabile, ulterior comercializate pe teritoriul României la prețuri sub nivelul pieței, diferența reprezentând TVA necolectată;
• Societățile:
o Declarau obligațiile fiscale, dar nu le achitau;
o Continuau activitatea până la suspendarea autorizației, fără plata accizelor și a altor impozite;
o Abuzau de facilități legale de restructurare a obligațiilor fiscale;
o În final, abandonau societatea, lăsând datorii mari, imposibil de recuperat.
Măsuri legislative adoptate
Pentru a elimina aceste practici și a asigura corecta îndeplinire a obligațiilor fiscale, au fost introduse:
• Obligația de plată anticipată a accizelor – accizele trebuie plătite înainte de livrarea produselor accizabile; nerespectarea acestei obligații constituie infracțiune;
• Declarație pe proprie răspundere – pentru operatorii economici cu risc fiscal ridicat, privind cantitatea de produse accizabile ce urmează a fi primită/eliberată în consum;
• Obligația de declarare și garantare a accizelor – impusă anumitor operatori economici cu risc ridicat, prin stabilirea unei garanții la nivel de 120%.
Tranzacții cu deșeuri reciclabile
Context și cauze ale evaziunii fiscale
• În cadrul activității de control antifraudă s-au constatat achiziții semnificative de deșeuri reciclabile de la persoane fizice, peste ceea ce ar putea proveni în mod rezonabil din gospodăria proprie, scopul fiind acela de a beneficia de încadrarea la venituri neimpozabile (similar tratamentului aplicabil deșeurilor reciclate din propria gospodărie).
• Tranzacțiile au fost reîncadrate și s-a calculat impozit pe venituri din alte surse.
Exemplu concret (2025)
• Au fost depistate plăți de 509,3 mil. lei către 16.000 de persoane fizice.
o În numeroase situații, datele de identificare ale acestor persoane au fost utilizate fraudulos, fără cunoștința lor (totală sau parțială);
o Persoane care au predat cantități mici de deșeuri, dar datele lor au fost folosite pentru tranzacții fictive;
o 84 de persoane erau decedate la data presupuselor tranzacții.
Consecințe fiscale ale fenomenului
• Impact asupra colectării creanțelor fiscale și asupra echității impunerii.
• Vulnerabilizarea deciziilor organelor fiscale, din cauza lipsei unei prevederi legale privind un reper cantitativ sau valoric pentru deșeurile provenite din gospodărie proprie.
Măsuri adoptate
• Pentru a evita sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin utilizarea abuzivă a cadrului legal, la propunerea D.G.A.F. a fost modificat Codul fiscal.
• Modificarea asigură impozitarea echitabilă și conformă cu tranzacțiile reale.
Tranzacții derulate prin platforme digitale
Categorii de contribuabili vizați și subdomenii vizate
• Contribuabili care obțin venituri din activități desfășurate prin intermediul platformelor digitale, pe care nu le declară.
• Domenii vizate:
✓ Comerțul electronic cu bunuri;
✓ Crearea și distribuirea de conținut online (inclusiv activități de tip entertainment și videochat);
✓ Închirierea de spații de cazare în scop turistic prin platforme specializate.
Măsuri aplicate
• Pentru comerțul online cu bunuri, a fost introdus formularul 395, cu scopul de a primi date despre rambursul cash.
• Prin ultimul pachet legislativ s-a propus aplicarea unei taxe logistice de 25 de lei pe colet, la coletele cu proveniență non-UE.
Demersuri întreprinse și rezultate concrete
• În anul 2025, D.G.A.F. a transmis peste 7.000 de notificări pentru venituri nedeclarate prezumptive de aproximativ 160 mil. lei;
• Impact indirect în creșterea gradului de conformare voluntară, prin aducerea la cunoștință a obligațiile legale și riscurile fiscale la care se expun prin nedeclarare totală sau parțială a veniturilor obținute.
Scheme de vânzare - entități din China
Context și tipar de fraudă
• Analizele de risc au identificat scheme de vânzare prin care entități din China, înregistrate formal în Uniunea Europeană, comercializează bunuri în România, dar evită plata TVA acolo unde are loc consumul efectiv.
• Aceste entități ar trebui să utilizeze sistemul One Stop Shop (OSS) pentru declararea TVA aferentă vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță, însă omit deliberat acest pas. Practic, organul fiscal care administrează nerezidenți ar trebui să colecteze date și TVA pentru toate firmele care vând în România dar prin sistemul OSS se pot înregistra în orice alt stat UE. Astfel, TVA se declară și să plătește inclusiv pentru vânzările din România.
Acțiuni concrete întreprinse
• În luna iulie 2025, D.G.A.F. a demarat peste 200 de controale antifraudă asupra acestor entități.
• Au fost emise Decizii de instituire a măsurilor asigurătorii pentru 219 entități, pentru o sumă totală de peste 40,4 mil. lei.
• S-au indisponibilizat și sechestrat bunuri în valoare de peste 25,6 mil. lei și s-au încasat 8,65 mil. lei în contul de garanții.
Închirierea de spații de cazare prin platforme specializate
Situația identificată – iunie 2025
• Peste 4.800 de entități au obținut venituri totale de ~240 mil. lei din închirierea în scop turistic prin platforme online (ex. booking.com, airbnb.com).
Acțiuni inițiate
• Selectare pentru controale fiscale a 350 de entități cu venituri nedeclarate de peste 83 mil. lei;
• Notificarea pentru conformare voluntară a peste 4.500 de persoane cu venituri nedeclarate de peste 155 mil. lei.
Măsuri legislative
• A fost inițiată o modificare legislativă pentru veniturile din închirierea pe termen scurt prin platforme (Booking, Airbnb);
• Începând cu veniturile aferente anului 2026, venitul net va fi calculat prin aplicarea unei cote forfetare de până la 30% asupra venitului brut, pentru o impozitare mai corectă.
Crearea și distribuirea de conținut online (entertainment și videochat)
Situația identificată
• Activitatea se desfășoară prin platforme de streaming din afara UE (SUA).
• Veniturile sunt încasate prin procesatori de plăți din afara României, care nu au obligația de raportare a tranzacțiilor.
Constatări
• A fost identificat un număr semnificativ de persoane fizice și juridice care obțin venituri din crearea și distribuirea de conținut audio-video fără declararea corespunzătoare a acestora.
• Se folosesc metode alternative de plată pentru a evita sistemul bancar tradițional.
Acțiuni întreprinse
• mai mult de 330 entități au fost selectate pentru controale antifraudă, pentru venituri nedeclarate de peste 420 mil. lei.
• 1.628 notificări de conformare voluntară au fost transmise pentru venituri nedeclarate de peste 85 mil. lei.
Comerțul cu autoturisme second-hand
Acțiuni de control antifraudă
• D.G.A.F. inițiază sistematic controale antifraudă pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale în comerțul cu autoturisme second-hand.
Caz recent (în cooperare cu D.N.A.)
• A fost instrumentat un dosar complex, în urma căruia s-au constatat prejudicii de peste 90 mil. lei.
Controale suplimentare
• Au fost vizate societăți care achiziționează autoturisme de lux, fiind emise sau în curs de emitere decizii de impunere pentru creanțe fiscale de peste 33 mil. lei.
Alte demersuri importante pentru combaterea evaziunii fiscale
Valorificarea digitalizării în controalele antifraudă (2025)
• Analize de risc pe baza sistemelor digitale
o D.G.A.F. valorifică rezultatele digitalizării, în special datele din RO e-Factura și RO e-TVA.
o Sunt realizate analize de risc periodice și sunt inițiate controale antifraudă care vizează contribuabilii ce nu au depus decont de TVA, dar figurează cu TVA prezumat de plată în decontul precompletat.
• Operațiuni naționale la adrese cu risc
o În contextul recomandării Curții de Conturi a României, D.G.A.F. a declanșat o amplă operațiune națională ce vizează adrese la care au domiciliul fiscal declarat mai multe societăți.
o Scopul a fost identificarea lanțurilor tranzacționale fictive, evaluarea situației fiscale reale și depistarea operațiunilor ilegale menite să împiedice executarea silită și să îngreuneze colectarea creanțelor fiscale declarate.
Ca urmare, acestea sunt și domeniile de activitate în care se constată, ca pondere, cele mai ridicate niveluri de evaziune fiscală
În tabelul de mai jos sunt menționate principalele domenii de activitate unde s-au înregistrat cazuri de evaziune fiscală, respectiv sumele aferente.
