Salariile în IT au fost cu 92,4% peste media pe economie, în 2020. În hoteluri și restaurante câștiguri cu 45% sub medie

Salariile în IT au fost cu 92,4% peste media pe economie, în 2020. În hoteluri și restaurante câștiguri cu 45% sub medie
Profit.ro
Profit.ro
scris 24 sep 2021

Domeniul informații și comunicații a consemnat cele mai mari câștiguri salariale medii nete lunare în anul 2020, acestea situându-se cu 92,4% peste media pe economie, în timp ce sectorul hoteluri și restaurante a consemnat câștiguri salariale medii nete lunare cu 45,2% sub medie.

Evenimente:
21 martie - Maraton Profit News TV Economia Sustenabila (ediția a II-a) – cu sprijinul: ACUE, Auchan, Liberty, OMV Petrom, Romgaz, Tinmar Energy, Transgaz, Hidroelectrica, Borsec, Nuclearelectrica
26 martie - Maraton Medika TV Inovație în estetică - cu sprijinul: Regina Maria
28 martie - Eveniment Profit.ro IMM (ediția a IV-a) - cu sprijinul: CEC Bank, Raiffeisen Bank, Porsche Finance Group Romania (Sharetoo - Abonamentul Auto), UniCredit Bank, Garanti BBVA și REI Grup

Urmărește-ne și pe Google News

"Cele mai mari câștiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: informații și comunicații (+92,4%), intermedieri financiare și asigurări (+65,2%), administrație publică (+62,0%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activități profesionale, științifice și tehnice (+28,8%), sănătate și asistență socială (+24,4%), respectiv învățământ (+11,1%)", se arată într-un comunicat al Institutului național de Statistică.

Back to School 2021: ce au făcut școlile diferit CITEȘTE ȘI Back to School 2021: ce au făcut școlile diferit

Câștigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanță sub media pe economie au fost în următoarele activități economice: hoteluri și restaurante (-45,2%), alte activități de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură și pescuit (-25%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,6%), tranzacții imobiliare (-21,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-18,9%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-17,7%), activități de spectacole, culturale și recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport și depozitare (-9,6%), respectiv construcții (-4,7%), scrie Agerpres.

Potrivit datelor INS, câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale anul trecut a fost 5213 lei, cu 7,4% mai mare față de anul precedent, iar câștigul salarial mediu net lunar a fost 3217 lei, în creștere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent.

Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5409 lei/salariat, cu 6,2% mai mult comparativ cu anul precedent.

Pentru anul trecut, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost 225% față de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale față de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte procentuale față de anul 2008.

Salariații femei au câștigat în medie, în expresie brută, cu 1,2% mai puțin decât salariații bărbați, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 5179 lei (față de 5244 lei al salariaților bărbați). În expresie netă, salariații femei au câștigat cu 4,2%, respectiv cu 139 lei lunar mai puțin decât salariații bărbați (3144 lei câștigul salarial mediu net al salariaților femei față de 3283 lei al salariaților bărbați).

Salariaților bărbați le-au revenit câștiguri salariale medii nete lunare superioare salariaților femei în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 17%) regăsindu-se în intermedieri financiare și asigurări (37,9%), informații și comunicații (25,9%), alte activități de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) și comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (17,2%).

Un nou studiu IRES identifică factorii-cheie pentru trecerea consumatorilor români de la fumat la produse cu risc redus CITEȘTE ȘI Un nou studiu IRES identifică factorii-cheie pentru trecerea consumatorilor români de la fumat la produse cu risc redus

În profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre județe.
Cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Harghita (2483 lei, cu 22,8% mai puțin decât media pe economie), Bistrița-Năsăud (2538 lei, cu 21,1% mai puțin decât media pe economie), Teleorman (2539 lei, cu 21,1% mai puțin decât media pe economie), Vrancea (2561 lei, cu 20,4% mai puțin decât media pe economie), respectiv Covasna (2579 lei, cu 19,8% mai puțin decât media pe economie).

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul București (4408 lei, cu 37% peste media pe economie), respectiv județele Cluj (3744 lei, cu 16,4% peste media pe economie), Timiș (3536 lei, cu 9,9% peste media pe economie), Ilfov (3348 lei, cu 4,1% peste media pe economie) și Iași (3327 lei, cu 3,4% peste media pe economie).

Costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2020 a fost 5409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în majoritatea activităților economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+10,2%), informații și comunicații (+9,9%), distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+8,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+8,3%), sănătate și asistență socială (+8%), respectiv activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+7,1%).

Scăderile costului mediu lunar față de anul precedent au fost determinate, în principal, de transferurile acordate de la bugetul statului către angajator, în vederea sprijinirii unităților economico-sociale în contextul situației cauzate de pandemia COVID-19 și a stării de urgență/alertă, respectiv de transferurile de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri), precizează INS.

Activitățile economice în care s-au înregistrat scăderi ale costului mediu lunar față de anul precedent au fost hoteluri și restaurante (-10,2%), activități de spectacole, culturale și recreative (-1,8%), respectiv tranzacții imobiliare (-1,4%).

"Spre deosebire de anii precedenți, în anul 2020, în principal ca urmare a situației cauzate de pandemia COVID-19 și a stării de urgență/alertă, ponderea transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost 1,3%, dar cu variații importante pe activități economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi s-au regăsit în activitățile de hoteluri și restaurante (12,4%), urmate de activitățile de spectacole, culturale și recreative (6,9%), alte activități de servicii (3,2%), industria prelucrătoare (2,5%), tranzacțiile imobiliare (1,7%) și comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (1,5%).

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de informații și comunicații (+89,3%), intermedieri financiare și asigurări (+72,5%), industria extractivă (+63,3%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+53,3%), sănătate și asistență socială (+44,2%), administrație publică (+37,4%), respectiv activități profesionale, științifice și tehnice (+26,5%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice din hoteluri și restaurante (-51,2%), alte activități de servicii (-37,6%), agricultură, silvicultură și pescuit (-24,1%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-22,3%), construcții (-21,7%), respectiv tranzacții imobiliare (-20,4%).

Numărul mediu al salariaților în anul 2020 a fost 5,032 milioane persoane, în scădere cu 132.700 persoane față de anul precedent. Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaților s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76.800 persoane), hoteluri și restaurante (-17.400 persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-16.100 persoane), transport și depozitare (-13.800 persoane), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-7.100 persoane), activități profesionale, științifice și tehnice (-4.700 persoane), activități de spectacole, culturale și recreative (-4.500 persoane), respectiv în alte activități de servicii (-3.600 persoane).

La polul opus, creșteri ale numărului mediu al salariaților s-au consemnat în activitățile economice de construcții (+11.500 persoane), sănătate și asistență socială (+8.800 persoane), respectiv informații și comunicații (+6.100 persoane).

Efectivul salariaților la 31 decembrie 2020 a fost 5,411 milioane persoane, mai mic cu 70.000 persoane comparativ cu sfârșitul anului precedent. Efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) și a înregistrat o scădere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. 

viewscnt
Afla mai multe despre
salarii
it
ins