Un program masiv de investiții în infrastructura publică, în valoare de peste 6% din PIB, pe o perioadă de 2 ani, acordarea de ajutoare de stat pentru investițiile de tip greenfield, reducerea prețului la energia electrică pentru marii consumatori, garantarea de credite de lucru și pentru investiții în cazul marilor companii, susținerea impozitului și a contribuțiilor în cazul salariaților și chiar înființarea unui Fond național de investiții, sunt printre măsurile avute în vedere de Guvern pentru susținerea mediului de afaceri, în urma pandemiei de coronavirus, a anunțat premierul Orban.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
El a amintit că, după modelul programului IMM Invest, vor fi garantate credite pentru capitalul de lucru și investiții inclusiv pentru companiile mari.
”Este foarte important acest instrument, avem foarte multe companii mari care și-au păstrat activitatea, avem foarte multe companii mari care, chiar dacă și-au suspendat pe o perioadă scurtă, și-au reluat activitatea, cum e cazul Dacia, cum e cazul Ford, cum e cazul multor alte companii, Pirelli, care își reiau activitatea, după o perioadă scurtă de întrerupere. Vrem să susținem aceste companii”, a declarat șeful Executivului.
Asemenea altor 5 țări europene, România va garanta însă și creditul comercial pentru companii, ținând cont că peste 60% din creditele companiilor sunt de credite de consum.
”Această schema de ajutor de stat, care, repet, este deja o schemă care a fost gândită și deja există pe masa Comisiei Europene pentru aprobare, este o schemă de garantare și de asumare a riscurilor de către stat în limita unui plafon stabilit, pentru a asigura creditele comerciale. Este o schemă care cu siguranță va permite reducerea la maximum a blocajelor care pot apărea în plățile între companii care să afecteze mai multe companii, în condițiile în care o companie are probleme cu plățile”, a argumentat prim-ministrul.
De asemenea, în curând va fi lansată o schemă de ajutor stat, pentru care Comisia Europeană și-a dat deja acordul, privind reducrea prețului la eneergia electrică pentru marii consumatori, prin diminuarea cuantumului certificatelor verzi cu 20%.
Totodată, este luată în calcul reducerea taxei cogenerare.
”Am primit susținerea Comisiei Europene, în special pentru mari consumatori de energie electrică, prin reducerea practică a prețului la energie electrică prin diminuarea cuantumului certificatelor de CO2 cu până la 20%. De asemenea, ne gândim și la o altă măsură, de reducere a taxei de cogenerare astfel încât să generăm condiții de furnizare a energiei”, a declarat Orban.
Acesta a adăugat că încă sunt resimțite efectele negative ale Ordonanței 114, care au aruncat în aer prețul la gaz și la energie electrică.
”La ora actuală companiile românești cumpără la prețuri mai mari decât prețurile tarifelor la care se cumpără gazul natural și energie electrică în multe țări europene”, a susținut prim-ministrul.
O altă măsură va consta în acordarea de ajutoare de stat pentru investiții de top greenfleld fie pentru companii noi, fie pentru dezvoltarea unor noi capacități industriale în cazul companiilor active deja în România.
Din fondurile europene va fi alocată, prin Programul Operațional Regional, o sumă mai mare pentru investițiile IMM-urilor, care vor putea accesa credite de la câteva sute de mii de euro la câteva milioane de euro.
”Avem astfel de instrumente în cadrul Programului Operațional Regional, pe măsura 2.1 și 2.2, în care sunt credite între 200.000 și 1 milion - un program - și între 2 milioane - 6 milioane - un alt program, credite, repet, pentru investiții, investiții în dezvoltarea companiilor”, a explicat premierul.
Guvernul ia în calcul însă și înființarea unui Fond de investiții, premierul Orban dând ca exemplu fondul similar din Polonia. Fondul va fi folosit ca instrument de dezvoltarea a anumitor domenii de activitate competitive.
”Nu în ultimul rând ne gândim la construcția unui fond de investiții. Avem un model care a funcționat foarte bine, este fondul de investiții dezvoltat de polonezi, care a plecat cu o capitalizare inițială de la stat, a fost listat pe bursă și a permis, practic, achiziția de acțiuni la Fondul de Investiții de către sectorul privat. Acest instrument îl gândim ca un instrument de dezvoltare a anumitor domenii de activitate, pentru la fel au făcut și polonezii, fondul l-au împărțit în mai multe zone - agricultura, de exemplu, da? - pentru a susține dezvoltarea în anumite domenii în care noi considerăm că putem să fim competitivi, în care avem potențial de dezvoltare și în care companiile pot fi susținute în proiectele de investiții”, a precizat prim-ministrul.
Nu este pentru prima dată când premierul Orban vorbește despre un astfel de fond, el declarând, practic la o lună de la instalare, că Guvernul are în lucru o serie de proiecte de sprijinire a capitalului românesc, precum un sistem de sprijin al internaționalizării companiilor românești, simplificări procedurale pentru firme, dar și ”realizarea unui fond de investiții”.
”Avem mult proiecte, de la realizarea unui fond de investiții până la un sistem de sprijin al internaționalizării companiilor românești, de la simplificări procedurale până la programe care într-adevăr să susțină dezvoltarea afacerilor și care să încurajeze câți mai mulți oameni să pornească afaceri”, declara Orban atunci, fără ca ulterior să revină cu alte detalii
Un alt obiectiv al Guvernului este creșterea masivă a investițiilor publice în toate tipurile de infrastructură, alocându-se în acest scop 6% din PIB pe o durată de 2 ani.
”Vom prezenta toate proiectele de investiții care urmează a fi finanțate în cadrul acestui amplu proiect de reconstrucție națională și obiectivul nostru este să depășim 6% din PIB, alocat investițiilor publice, într-o perioadă de maxim doi ani de zile, iar sumele mobilizate pentru finanțarea acestor obiective de investiții să fie mai mari decât au fost vreodată în istorie”, a spus șeful Guvernului.
În plan social, Guvern va susține reangajarea persoanelor aflate în șomaj tehnic și noile angajări, prin susținerea plății salariilor cu 35-41,5% din salariu, adică prin suportarea contravalorii impozitului și contribuțiilor de asigurări sociale.
”Vom trece de pe măsura șomajului tehnic la o măsură activă, adică pentru orice persoană care este reangajată, care revine în activitate în companiile pentru care se ridică restricțiile, vom participa la susținerea plății salariului, cu un procent între 35% și 41,5% - 41,5 % reprezintă din salariul brut, impozitul și contribuțiile”, arătat Ludovic Orban.
"Vom sprijini companiile și să angajeze oamenii care astăzi nu au loc de muncă, cu măsuri active care vor varia și în funcție de alte criterii. Spre exemplu, persoanele de peste 50 de ani sunt mai greu angajate și de aceea vom mări alocarea măsurii active pentru astfel de persoane. De asemenea, vom sprijini și angajarea tinerilor. Vom încerca să generăm un program de adaptare la piața muncii printr-un program de calificare și recalificare, dar printr-un program diferit de aplicare. Vom încerca să facem un parteneriat cu compania care vrea să angajeze și care să facă acele traininguri. Și vom obliga persoanele respective să rămână angajate cel puțin doi ani", a adăugat Orban.
