Conferința „Viitorul Guvernanței: construirea sinergiei între sistemele financiare și instituțiile publice”, organizată la Chișinău de Envisia – Boards of Elite, MOORE și AIR, a adus împreună lideri din sectorul financiar, mediul public și zona antreprenorială pentru a discuta cum pot fi create punți reale între reglementare și inovație, strategie și execuție.
De la incluziune financiară și digitalizare până la educația în guvernanță și sustenabilitate economică, evenimentul a evidențiat nevoia unei sinergii reale între instituții și economie. Despre toate acestea au vorbit Gabriela Hârțescu, decan și cofondator Envisia, Mamas Koutsoyiannis, CEO al Moore România și Republica Moldova și Dan Nuțiu, Președinte Executiv AIR în emisiunea Academia de Guvernanță.
Sinergie pentru dezvoltare durabilă
Construirea de punți solide între administrație și economie, între reglementare și inovație, nu mai este un ideal teoretic. Este o necesitate strategică pentru sustenabilitatea economică a unei țări. Pornind de la această premisă, conferința de la Chișinău — organizată de ENVISIA, în parteneriat cu MOORE România și Moldova și Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova (AIR) — a creat un spațiu autentic de dialog între actori din sectorul public, financiar și privat, alături de experți de top din domeniul financiar, de afaceri și academic.
Gabriela Hârțescu precizează că „Parteneriatul public-privat este o temă prioritară. Numai prin sinergia dintre sistemele financiare și autoritățile publice putem construi o economie puternică și prosperă. Ne-am dus către sistemele financiare și către parteneriatul cu autoritățile publice datorită faptului că ele reprezintă sângele economiei. Prin intermediul sistemelor financiare se alocă și se distribuie banii pentru finanțarea economiei, a societății și a populației.”
Abordând tema colaborării dintre sectorul public și cel financiar în Republica Moldova, Mamas Koutsoyiannis a evidențiat că premisele există, însă depind în mare măsură de deschiderea instituțională. Autoritățile publice au nevoie de know-how, eficiență și soluții inovatoare, în timp ce mediul privat este pregătit să investească, atâta timp cât există transparență și predictibilitate.
În acest context, parteneriatul public-privat poate deveni un instrument valoros pentru modernizarea infrastructurii, digitalizarea administrației și atragerea investițiilor strategice.
Totuși, punerea în practică a acestor colaborări este condiționată de atitudinea concretă a instituțiilor publice, care variază de la sector la sector. În timp ce unele sunt receptive și deschise la schimbare, altele rămân rezervate. Koutsoyiannis subliniază că inițiativa vine adesea din zona privată, dar pentru ca transformarea să fie reală, este esențial ca și administrația să răspundă cu aceeași disponibilitate.
Incluziune, inovație și echilibru între interese
Pe agenda conferinței s-au regăsit teme esențiale precum: alocarea capitalului către sectoare strategice (infrastructură, sănătate, educație), rolul sistemului financiar în menținerea stabilității economice, gestionarea riscurilor și în extinderea incluziunii financiare.
„Nu doar actorii economici mari trebuie să fie parte din acest ecosistem, ci și întreaga populație. Prin incluziune financiară, crește gradul de intermediere și, implicit, stabilitatea sistemului”, a punctat Gabriela Hârțescu.
Ea a subliniat că inovația este un catalizator pentru prosperitate, iar colaborarea dintre sectorul public și cel financiar trebuie să se bazeze pe valori comune: comunicare, transparență, integritate și responsabilitate.
Parteneriat cu miză educațională
Pentru Mamas Koutsoyiannis, parteneriatul dintre cele trei organizații a fost răspunsul firesc la o nevoie tot mai clară: profesionalizarea guvernanței în Republica Moldova. „Avem multe sinergii între noi. Am avut ca scop stimularea transparenței, responsabilității și sustenabilității în conducerea companiilor atat din sectorul privat cât și din sectorul public.”
Dan Nuțiu a adăugat că proiectul continuă o inițiativă începută cu un an în urmă și are o dimensiune profund educațională: „Un proiect care are la bază, în primul rând, înțelegerea situației din Republica Moldova. Nu cu mult timp în urmă eram noi, România, în situația Republicii Moldova și suntem convinși că, dacă am fi știut lucrurile pe care putem să le împărtășim acum, am fi făcut în România lucrurile mai bine și mai rapid. Ne-am asociat în acest proiect tocmai pentru a sprijini antreprenorii moldoveni, pentru a susține Guvernul Republicii Moldova și, nu în ultimul rând, pentru a fi un exemplu pentru noua generație.”
Etica și guvernanța ca fundament
Etica este un fir roșu care a traversat întregul eveniment. Gabriela Hârțescu consideră că sinergia ideală dintre sectorul public și cel financiar pornește de la valori comune: comunicare, transparență, etică, integritate și responsabilitate.completează precizând că: „Etica este un mod de a crește sustenabil orice afacere, orice parteneriat sau cooperare. Este important să depășim această rezistență la ‘merge și așa’, care, din păcate, încă persistă.”
Digitalizarea, catalizatorul transformării
Un element recurent în intervențiile conferinței a fost importanța digitalizării. Gabriela Hârțescu a subliniat că transformarea sistemului financiar din simplu canal de mișcare a capitalului într-un partener real al statului trece inevitabil prin integrarea digitalizării.
„Digitalizarea este cea mai importantă evoluție și revoluție în cadrul sistemului public, care va asigura agilitate și transparență. Excelent ar fi ca o companie să se poată înființa 100% online și în timp cât mai scurt.”
Totodată, există o nevoie de creștere a incluziunii financiare și de implementare de soluții care să răspundă cerințelor tuturor actorilor economici, indiferent de dimensiune sau competențe digitale. Iar statul trebuie să pună la dispoziția antreprenorilor și cetățenilor instrumente digitale care să le răspundă real nevoilor — indiferent de dimensiunea afacerii sau nivelul de alfabetizare tehnologică.
În aceași direcție, Mamas Koutsoyiannis a vorbit și despre viitorul guvernanței corporative în contextul noilor tehnologii: „Guvernanța nu mai poate fi privită în afara tehnologiei. Digitalizarea, inteligența artificială și analizele avansate vor transforma modul în care consiliile de administrație iau decizii. Inteligența artificială și automatizarea pot elibera timp pentru gândirea strategică la nivel de board.”
În același timp, etica și securitatea cibernetică trebuie integrate în agenda publică, pentru a pregăti instituțiile statului pentru provocările viitorului.
De aceea, există o nevoie tot mai mare de programe de formare specializate pentru membrii consiliilor de administrație, care să le ofere instrumentele necesare pentru a naviga schimbările tehnologice și complexitatea decizională contemporană.
În acest sens, ENVISIA, în parteneriat cu Henley Business School din Marea Britanie, oferă Postgraduate Certificate in Board Practice and Directorship — un program internațional acreditat, care pregătește liderii de board pentru a lua decizii informate, etice și strategice într-un mediu în continuă transformare.
Programul îmbină rigoarea academică cu aplicabilitatea practică și este conceput pentru a răspunde nevoilor reale ale celor care conduc organizații într-o economie digitalizată și interdependentă. Profesioniștii pot aplica până pe 5 septembrie aici Henley Programmes | ENVISIA.
România – model, investitor și partener
În contextul colaborării dintre cele două țări, Dan Nuțiu a subliniat rolul pozitiv al României în sprijinirea ecosistemului de afaceri moldovean. Schimburile comerciale dintre cele două țări au ajuns în 2024 la 3,6 miliarde de dolari, față de 700 de milioane în 2008.
„Numărul companiilor din România care vin către Republica Moldova și se adresează asociației AIR este cel mai mare de la înființare.”, a spus Nuțiu, adăugând că antreprenorii moldoveni privesc România ca poartă de acces către piața europeană.
Un exemplu în acest sens este un proiect comun cu PNUD, axat pe integrarea antreprenorilor din Transnistria, care îi susține pentru a deveni competitivi și pentru a accesa piața UE prin România.”
În cadrul colaborării cu firmele locale din Republica Moldova, Dan Nuțiu a remarcat că provocările nu țin atât de lipsa de potențial, cât mai degrabă de un decalaj în zona educației antreprenoriale. Dacă România a beneficiat de avantajul integrării europene, în prezent este momentul ca mediul de afaceri din Moldova să recupereze acest teren, cu sprijinul investitorilor străini.
Din această perspectivă, AIR își asumă activ un rol educațional, organizând seminare și conferințe dedicate creșterii capacității manageriale și a culturii de guvernanță. Potrivit lui Nuțiu, există o deschidere reală din partea antreprenorilor moldoveni, o dorință clară de învățare și, mai ales, conștientizarea faptului că respectarea regulilor și aplicarea corectă a principiilor de business sunt esențiale pentru construirea unor afaceri nu doar profitabile, ci și sustenabile.
Concluzie: 7 direcții-cheie pentru viitorul guvernanței public-private
1. Construirea de sinergii reale între sectorul public și sistemele financiare
Colaborarea dintre autorități și mediul financiar este esențială pentru alocarea eficientă a resurselor, stabilitate economică și dezvoltare durabilă.
2. Extinderea incluziunii financiare
Nu doar marile companii, ci și populația generală trebuie integrată în sistemul financiar, pentru a crește intermedierea și coeziunea economică.
3. Digitalizarea ca vector de transparență și eficiență administrativă
Modernizarea administrației publice și simplificarea interacțiunii cu antreprenorii trec prin transformare digitală și accesibilitate online.
4. Guvernanța corporativă ancorată în tehnologie
Inteligența artificială, automatizarea și analiza avansată devin instrumente strategice la nivelul consiliilor de administrație, cu accent pe etică și securitate cibernetică.
5. Educația și formarea continuă în leadership și guvernanță
Decalajul principal identificat nu este tehnologic, ci educațional — motiv pentru care investiția în dezvoltarea competențelor devine critică.
6. Etica, fundament al parteneriatelor sustenabile
Valorile precum integritatea, responsabilitatea și transparența nu mai pot fi opționale în arhitectura decizională, fie în mediul public, fie în cel privat.
7. Rolul strategic al României în sprijinirea dezvoltării economice din Republica Moldova
Cu schimburi comerciale în creștere și interes tot mai mare din partea antreprenorilor români și moldoveni, România devine un partener esențial pentru integrarea economică și europeană a Republicii Moldova.
