Nicio țară din UE nu și-a văzut forța de muncă diminuându-se atât de mult ca România, însă acest lucru se schimbă, mulțumită unei creșteri economice graduale – și unei injecții de miliarde de euro de la Bruxelles, conform unei analize Bloomberg.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De la aderarea la UE în 2007, România a pierdut 11% din populație, ajunsă acum la 19,3 milioane. Muncitorii necalificați au constituit avangarda exodului din țara care era una dintre cele mai sărace din UE în statele membre mai bogate cu slujbe mai bine plătite. Însă acum România ar trebui să primească peste 80 de miliarde de euro de la UE, din fondul de redresare pandemică și de la buget, din care aproximativ o treime trebuie cheltuiți pe infrastructură în următorii cinci ani. Din cauza volumului mare de muncă, autoritățile vor să mărească forța de muncă cu până la 10% prin ademenirea a 500.000 de muncitori din țări asiatice precum Bangladesh și Nepal, arată Rador.
„Riscul de a pierde banii este foarte, foarte mare”, a declarat Cristian Erbasu, președinte al asociației companiilor de construcții, FPSC, precum și al propriei firme, Constructii Erbasu SA. „Vom avea nevoie de câteva sute de mii de muncitori în plus.”
Penuria de mână de lucru denotă o tendință vizibilă în mai toată partea estică a UE, care este mai săracă. Având dreptul să trăiască și să muncească în oricare dintre țările celui mai mare spațiu comercial fără frontiere din lume, milioane de oameni au plecat din Est.
Fapt ce a dus atât la un exod al creierelor cât și la rate nemaivăzut de mici ale șomajului. A oferit totodată oamenilor din țări mai sărace non-UE ocazia de a veni și a prelua slujbele celor care muncesc acum în țări precum Italia și Germania.
În multe state foste comuniste acest deficit e acoperit acum – cel puțin temporar – în principal de cei care fug de invazia rusă din Ucraina, unde distrugerile provocate de armata lui Vladimir Putin au forțat milioane de oameni să-și părăsească locuințele și alte milioane să-și părăsească chiar țara.
De la începutul războiului peste 370.000 de ucraineni și-au găsit de muncă în Polonia, conform ministrului muncii Marlena Malag. În Cehia vecină firmele au angajat 100.000 de ucraineni. Însă România a avut de beneficiat mai puțin. Dată fiind bariera lingvistică – româna e limbă latină, nu slavă -, în țară n-au rămas decât câteva mii de ucraineni.
România a apelat în schimb la muncitori precum Santi, un cetățean nepalez de 24 de ani. A sosit la București anul trecut cu un contract pe trei ani și acum câștigă 750 de euro pe lună izolând clădiri în capitala României, suficient pentru a-și întreține părinții și două surori mai mici în Nepal.
„Trimit acasă lunar cel puțin 300 de euro”, a afirmat Santi /…/. „Îmi place în România – voi încerca să-mi prelungesc contractul cu încă cel puțin trei ani.”
Influxul de muncitori din țări mai puțin dezvoltate evidențiază și o altă tendință economică: convergența României cu țările mai bogate din UE.
România, al doilea cel mai sărac stat dintre cele 27 ale UE la momentul aderării ei, acum 15 ani, a întrecut anul trecut Letonia, Slovacia și Grecia la PIB-ul per capita raportat la puterea de cumpărare, ajungând la 73% din media UE, o creștere cu aproape 50%. Salariul mediu net s-a cvadruplat în acest interval, ajungând la 900 de euro pe lună.
Deși semnificative, aceste ameliorări sunt încă insuficiente pentru a menține muncitorii în țară. În fiecare an până la 100.000 de români își părăsesc în continuare țara, conform Eurostat. Nici sărăcia persistentă din zona rurală nu ajută, a declarat Daniel Dăianu, fost membru al conducerii băncii centrale.
„Încă avem mari discrepanțe între regiuni, iar nivelul de trai nu s-a ameliorat peste tot în așa măsură încât să-i convingă pe oameni să nu mai plece ori să se întoarcă”, a declarat el. „O mare parte a forței de muncă nu se va întoarce.”
Cum șomajul e acum 5,2% – nu departe de o valoare minimă record -, nevoia de muncitori calificați a determinat creșterea salariilor. Cel mai mare deficit e în domeniile serviciilor, turismului și alimentației publice, agriculturii, respectiv construcțiilor, a afirmat ministerul muncii, răspunzând la întrebările trimise de Bloomberg.
„Vedem niște salarii imense în sectorul construcțiilor”, a declarat Lucian Azoitei, director executiv la firma imobiliară Forty Management, care așteaptă să primească permisele pentru un proiect imobiliar de 110 milioane de euro în București. „Am avut un administrator de site foarte bun pe care-l plăteam cu 6-8.000 de euro pe lună, și tot a plecat din țară pentru un salariu chiar mai bun.”
