Gigantul rus Gazprom a abandonat, discret, planurile care vizau dezvoltarea unui nou hub de distribuție a gazelor naturale în Turcia.
Închide astfel ușa unei posibile oportunități de a recuceri un cap de pod pe piața din Europa, pierdută în urma invaziei rusești din Ucraina, conform Bloomberg.
În condițiile în care conductele Nord Stream nu funcționează iar tranzitul gazelor rusești prin Ucraina a încetat la 1 ianuarie 2025, Gazprom a studiat varianta unui hub în Turcia, țară cu care Rusia este conectată prin două importante conducte de gaze, ca o modalitate de a reveni în Europa, regiune care înainte de 2022 era cea mai mare piață de export a grupului controlat de Kremlin.
Însă, sursele din apropierea acestui dosar citate de agenția economică Bloomberg susțin că, după mai multe luni în care a analizat diferite opțiuni, Gazprom a ajuns la concluzia că proiectul nu este viabil și a oprit în mare parte lucrările, relatează Agerpres.
Acest final închide o oportunitate pentru ca Gazprom să reia cel puțin o parte din livrările de gaze spre Europa, care odată îi aduceau venituri de 8 miliarde de dolari pe lună. Cu toate acestea, o parte din oficialii de la Gazprom au fost, încă de la început, sceptici cu privire la posibilitatea ca planul turcesc să funcționeze, au precizat sursele care au dorit să își păstreze anonimatul.
Ideea hub-ului din Turcia nu a venit de la Gazprom, ci din cercurile apropiate Kremlinului
În luna octombrie 2022, la câteva săptămâni după explozia misterioasă la conductele Nord Stream, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a lansat ideea unui hub de distribuție a gazelor în Turcia. Potrivit planului prezentat de Putin, Turcia ar fi urmat ca, la o dată ulterioară, să beneficieze de livrări de gaze rusești echivalente cu cele ale gazoductului Nord Stream, adică aproximativ 55 miliarde metri cubi pe an.
Proiectul ar fi implicat amplasarea de noi conducte de-a lungul Mării Negre, dar ar fi fost „viabil din punct de vedere economic” și mai sigur decât alte rute europene, estima liderul de la Kremlin.
În pofida sprijinul exprimat de Putin, proiectul s-a lovit de obstacole serioase. Capacitățile libere ale conductelor dinspre Turcia spre Grecia și Bulgaria sunt mult prea limitate pentru a putea gestiona cantități semnificativ mai mari de gaze. Asta a redus perspectivele pentru un hub turcesc cu propriul său indice de preț.
În plus, autoritățile de la Ankara nu au fost dispuse să permită Gazprom să participe la activitățile de comercializare a gazelor, ceea ce ar fi limitat influența Rusiei asupra viitorului hub, au precizat sursele citate de Bloomberg. Pe de altă parte, Uniunea Europeană avansează cu un plan propriu care vizează interzicerea importurilor de gaze rusești de la finele lui 2027.
Sursele au dezvăluit că ideea hub-ului din Turcia nu a venit de la Gazprom, ci s-a născut în cercurile apropiate Kremlinului. Chiar dacă au fost surprinși să îl audă pe Putin cum promovează public acest proiect, managerii de la Gazprom au început să lucreze în mod activ la acest proiect.
Însă după ce a analizat detaliile propunerii, conducerea Gazprom și-a pierdut interesul. Conform discuțiilor inițiale, Turcia intenționa să comercializeze singură gazele livrate de Rusia spre viitorul hub, iar Gazprom ar fi urmat să acționeze doar ca furnizor, însă gigantul rus nu este dispus să confere Turciei un control atât de mare, au dezvăluit sursele Bloomberg.
Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, a raportat o scădere de 42% a profitului net în primul trimestru al anului 2025, ajungând la 92,6 miliarde de ruble (echivalentul a 1,2 miliarde de dolari).
Compania a precizat că rezultatele financiare au fost afectate de scăderea vânzărilor și de pierderi legate de cursul valutar. Vânzările totale ale Gazprom Neft în perioada ianuarie–martie au scăzut cu aproape 9%, situându-se la 890,9 miliarde de ruble.
”Evoluția indicatorilor financiari ai companiei în primul trimestru din 2025 a fost influențată de deteriorarea situației macroeconomice, presiunile inflaționiste și creșterea poverii fiscale,” a transmis Gazprom Neft într-un comunicat.
Rezultatele reflectă contextul economic dificil cu care se confruntă Rusia, inclusiv sancțiunile internaționale, volatilitatea rublei și schimbările recente în regimul de impozitare aplicat industriei energetice.
