Analizând evoluția pieței locale, co-fondatorul LT.Wealth observă că domeniul investițiilor din România se confruntă cu o problemă de bază: lipsa unei culturi financiare consolidate.
„În zona de investiții, ca și în general, cred că funcționează foarte mult principiul bulgărului. E foarte greu la început, până atingi masa critică. Venim dintr-un istoric fără educație investițională, pentru că n-a fost nevoie în perioada comunistă, iar acum suntem asaltați de foarte multă informație și e greu să selectezi”, a spus Lucian Streche.
Acesta consideră că România trebuie să devină nu doar o destinație de capital, ci și o sursă de capital inteligent.
„Asta este și misiunea noastră la LT.Wealth, până la urmă: să facem din România o sursă de capital inteligent. Dacă până acum încercam să fim destinație, iată că există banii, dar trebuie să mai adăugăm competențele mai înalte pe zona aceasta de educație”, a afirmat el.
Un exemplu concret al potențialului pierdut este faptul că românii își păstrează aproape 48% din bani în conturi de economii sau curente neremunerate.
„Vorbim de aproape 37 de miliarde de euro. Gândiți-vă la un randament istoric de 10,5% pentru S&P 500 dacă acești bani ar fi fost investiți. Românii pierd anual aproape 4 miliarde de euro doar pentru că îi țin în conturi”, a subliniat Streche.
LT.Wealth, fondat în 2025 de Lucian Streche, Andra Munteanu și Cristina Cerg, are trei direcții principale: servicii financiare complexe, educație investițională și o comunitate selectă de investitori.
„Grupul LT.Wealth are trei componente. Componenta cu experiența cea mai mare este cea de servicii financiare complexe – fuziuni, achiziții, finanțări. De la începutul acestui an am pornit și zona de educație în investiții, iar ca proiect de suflet avem inner circle, o comunitate de investitori care au depășit un anumit prag al rezultatelor investiționale și financiare”, a spus el.
Lucian Streche atrage atenția și asupra unui gol major în educația financiară: lipsa legăturii dintre profilul psihologic și comportamentul investițional.
„Am văzut o lipsă destul de mare în piață exact în combinarea dintre psihologic și zona tehnică. Informația tehnică e ușor de găsit, dar oamenii nu sunt mașini. Oamenii acționează după niște structuri cognitive”, a explicat el.
În acest context, LT.Wealth a lansat platforma talentfinanciar.ro, care ajută utilizatorii să își construiască un profil investițional personalizat.
„Oamenii își fac un profil bazat pe un test de personalitate 5D, care este cel mai recunoscut alături de Myers-Briggs, și mai apoi folosim cercetări din zona investițională să vedem ce li se potrivește. Nu oricărei persoane i se potrivește orice categorie de investiție”, a spus Streche.
El a explicat că rezultatele acestor teste arată că anumite trăsături de personalitate pot influența semnificativ deciziile financiare.
„Cineva care are conștiinciozitate foarte mică i-ar fi foarte dificil să investească în companii individuale și să obțină un randament bun, tocmai pentru că profilul psihologic nu este adaptat pentru a urmări și a face toată cercetarea necesară”, a explicat el.
Pentru o analiză corectă a comportamentului investițional, LT.Wealth combină testele de risc și de personalitate.
„Poți să ai o toleranță de risc crescută, dar o stabilitate emoțională scăzută. Vei intra în instrumente riscante și, cel mai probabil, vei face pierderi, pentru că nu vei putea suporta volatilitatea. Vei cumpăra prea sus, vei vinde jos, vei face opusul a ceea ce trebuie”, a spus Lucian Streche.
El recomandă adaptarea planului de investiții la profilul fiecărei persoane.
„Cea mai mare diferență o reprezintă faptul de a avea un plan construit și adaptat atât pe portofoliul tău, cât și pe personalitatea ta. În funcție de personalitate se setează anumite proceduri. Spre exemplu, nu faci reanalizarea de portofoliu mai devreme de trei luni, sau chiar îți dezinstalezi aplicația de broker până luna viitoare”, a afirmat el.
Acesta a explicat că presiunea psihologică apare nu doar la scădere, ci și în perioadele de creștere accelerată.
„În momentul în care o acțiune se dublează și apoi se triplează, presiunea psihologică de a vinde devine foarte mare. Recomand o scădere graduală a poziției – nu te obligă nimeni să vinzi 100%, poți vinde 20% sau 30%”, a spus el.
În zona criptomonedelor, unde volatilitatea este și mai mare, el recomandă: „Dacă ai făcut un profit de 200% pe crypto, scoate banii pe care i-ai investit și lasă restul profitului. Poate se dublează, poate ajunge la zero, dar tu ți-ai securizat investiția inițială.”
Pe partea de piețe, Streche observă o evoluție pozitivă în 2025.
„Trendurile sunt crescătoare: BET-ul este plus 40%, S&P-ul plus 17%. Avem o creștere solidă a profitabilității companiilor din S&P 500, de circa 11% în medie. Un efect important vine din contribuțiile de pensii, care aduc constant bani noi în piață – în România vorbim de 5 miliarde de lei anual”, a precizat el.
Pe segmentul imobiliar, însă, Streche atrage atenția asupra tendinței românilor de a investi excesiv în locuințe.
„Glumeam că simt că misiunea mea în România este să opresc românul din a-și cumpăra al 8-lea apartament”, a spus el ironic.
În ceea ce privește zona de private equity, co-fondatorul LT.Wealth explică faptul că accesul este rezervat investitorilor cu capital ridicat.
„Fondurile de private equity investesc în companii nelistate, ajută businessurile să crească și apoi fac exit. După PNRR, au apărut mai multe fonduri și în România, dar tichetul de intrare este de ordinul milioanelor”, a afirmat Lucian Streche.
El adaugă că aceste fonduri caută în principal „creștere pe venituri și menținerea profitabilității”, iar cele mai atractive domenii sunt „serviciile către populație și companiile care dezvoltă produse IT”.
Chiar dacă numărul fondurilor este limitat, competiția pentru companiile cu potențial este ridicată.
„În România există o lipsă de companii care să respecte scenariul complet al fondurilor de private equity, dar acele businessuri care au potențial sunt căutate de mai multe fonduri în același timp”, a spus el.
În ceea ce privește piața de fuziuni și achiziții, Lucian Streche remarcă o schimbare de paradigmă: „Investitorii români au început să devină cumpărători. Sunt tot mai mulți bani, companiile simt nevoia să se dezvolte, să adauge complementaritate. Antreprenorii români au ajuns la un nivel de sofisticare suficient pentru a intra în astfel de structuri de creștere neorganică.”
